... de catre magistratii Judecatoriei 3 din Bucuresti. Oare de ce nu ma mai mira? Daca va fi achitata si la ultima instanta, pun pariu ca ma va da in judecata. Si pe mine si pe procurorii care au preluat cazul :))
Redau stirea intreaga, fara alte comentarii:
Judecătoria Sectorului 3 a achitat-o pe Maria Huza, fost preşedinte al Tribunalului Bucureşti, în dosarul în care procurorii DNA au trimis-o în judecată, în ianuarie 2006, pentru fals în declaraţii şi instigare la acordarea de credite cu încălcarea legii.
În acelaşi dosar a fost achitat şi Mihai Enăchescu, director la Administraţia Fondului Imobiliar din Primăria Bucureşti, acuzat de acordare de credite cu încălcarea legii.
Judecătoria Sectorului 3 a decis achitarea lui Enăchescu în temeiul art. 10 lit. b. din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia fapta de care este acuzat acesta nu este pedepsită de legea penală. Din acelaşi motiv a fost achitată şi Maria Huza pentru acuzaţia de instigare la acordarea de credite cu încălcarea legii. Instanţa a ţinut cont de faptul că, în decembrie 2007, Parlamentul a dezincriminat infracţiunile în legătură cu acordarea creditelor cu încălcarea legii.
Fosta judecătoare Maria Huza a fost achitată şi pentru acuzaţia de fals în declaraţii, în temeiul art. 10 lit. d din Codul de Procedură Penală. Magistraţii Judecătoriei Sectorului 3 au stabilit că fapta săvârşită de Huza nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii.
Totodată, Judecătoria Sectorului 3 a respins ca neîntemeiată cererea parchetului de desfiinţare a contractului de vânzare-cumpărare din data de 8 octombrie 2001 prin care Maria Huza a intrat în posesia apartamentului cu suprafaţa de aproape 100 de metri pătraţi în Bucureşti, pe strada Ion Pilat, situată în zona Centrului Civic.
DNA poate ataca decizia Judecătoriei Sectorului 3 cu apel.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi-au declinat competenţa în acest dosar, în 8 septembrie 2006, deoarece Maria Huza nu mai avea calitatea de magistrat şi au trimis dosarul către Judecătoria Sectorului 3.
De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins în decembrie 2006 cererea procurorului şef al DNA, Daniel Morar, de a se strămuta procesul în care Maria Huza este acuzată de instigare la acordare de credit şi fals în declaraţii, în cazul apartamentului pe care l-a obţinut din fondul locativ de stat.
Daniel Morar a solicitat instanţei strămutarea acestui proces, deoarece Maria Huza a fost preşedintă la Tribunalul Municipiului Bucureşti şi, mai mult, unii dintre magistraţii Judecătoriei Sectorului 3, unde se judecă acum procesul, i-au fost colegi de facultate.
Procurorii DNA au dispus, în ianuarie 2006, trimiterea în judecată a judecătoarei Maria Huza, fostă preşedintă a Tribunalului Bucureşti şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii şi instigare la acordarea de credite cu încălcarea legii, precum şi a lui Mihai Enăchescu, director la Administraţia Fondului Imobiliar din Primăria Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de acordare de credite cu încălcarea legii. Cazul fusese prezentat pe larg in ziarul Cotidianul.
Procurorii au constatat că, în anul 2001, folosindu-se de calitatea de preşedintă a Tribunalului Bucureşti, Maria Huza a obţinut un apartament cu suprafaţa de aproape 100 de metri pătraţi în Bucureşti, pe strada Ion Pilat, situată în zona Centrului Civic.
Pentru a obţine apartamentul respectiv, DNA susţine în rechizitoriu că Maria Huza a dat în faţa notarului o declaraţie necorespunzătoare adevărului, prin faptul că a precizat, contrar legii, că nu are „locuinţă în municipiul Bucureşti”.
Ori, cerinţa din art 48 din L 114/1996 şi art 6 din OG 19/1994, pentru a putea dobândi o locuinţă, în condiţiile de mai sus, era de a nu fi deţinut sau înstrăinat vreo locuinţă după 1990, indiferent de localitatea în care s-a aflat aceasta.
La data declaraţiei notariale, învinuita deţinea o vilă în municipiul Slatina spun anchetatorii în rechizitoriu.
Contractul de vânzare-cumpărare era totodată şi contractul prin care învinuita plătea o dobândă de 20 %, corespunzătoare achiziţiei în rate a apartamentului, din care 15% era suportată de stat, prin subvenţie. Procurorii au reţinut că această subvenţie se acorda în condiţiile legii doar anumitor persoane: tineri căsătoriţi, persoane cu handicap etc, iar învinuita nu se încadra în niciuna din aceste categorii.
Învinuitul Mihai Enăchescu, director de vânzări la Administraţia Fondului Imobiliar din Primăria Bucureşti, este cel care a semnat contractul de vânzare-cumpărare în condiţiile de mai sus, deşi, spun procurorii, ştia că învinuita nu are dreptul de a dobândi apartamentul în condiţiile stipulate în contract.
De menţionat că Maria Huza a cumpărat apartamentul cu dobândă subvenţionată de stat, din fondul destinat tinerilor căsătoriţi, în condiţiile în care şi fiica sa, Diana Micaela Huza, obţinuse un credit similar, cu dobândă subvenţionată de stat. De altfel, şi tatăl Mariei Huza, Petre Vasile, obţinuse un apartament în municipiul Slatina, tot cu ajutorul unui credit cu dobândă subvenţionată de stat. Cu privire la aceste ultime două aspecte, dosarul a fost disjuns, urmând a se face cercetări.
Maria Huza a refuzat în mai multe rânduri să semneze materialul de urmărire penală întocmit de procurori. Între timp, şi-a pregătit dosarul de pensionare, în speranţa că reuşea să iasă la pensie înainte de a fi trimisă în judecată, pentru a nu-şi pierde calitatea de magistrat şi, implicit, salariul.
CSM i-a aprobat pensionarea, însă DNA a trimis-o în judecată înainte ca decretul să fie semnat de preşedinte.
După trimiterea în judecată, Maria Huza s-a pensionat pentru a nu fi suspendată din funcţia de magistrat şi din CSM.
NewsIn
