25.2.10

Blondele, liftul si manusile

Din ciclul “Si blondele sunt oameni” sau "Mi-s blonda si asta-mi ocupa tot timpu':

Joi, ora 9.15. Intru intr-o cladire din zona Unirii, pentru a ajunge la o intalnire cu PR-istii din ONG-uri. In hol, paza, pentru ca e un punct al Jandarmeriei.
Il intreb pe un jandarm daca sediul pe care il caut este la etajul 3, pentru ca nu mai tineam minte exact, si, desi obisnuiesc sa evit liftul pentru a urca pe scari, decid, totusi, sa il iau. Ii multumesc din mers jandarmului si intru in lift.

Si-apas butonul pentru etajul 3.
Nimic.
Mai apas o data.
Si nimic.

Ma uit dupa vreun buton care ar putea inchide usile liftului.
Iar nimic.

Ma mai uit o data, ma gandesc ca daca tot nu am reusit sa dorm toata noaptea, sa incerc, totusi, sa ma concentrez.
Evident, nimic.

Ba, ce dracu', imi zic, apoi, strig in gura mare, “nu va suparati, cum merge liftul asta?”, catre jandarmul care era dupa colt, deci, care NU ma vedea. Deloc.

Raspunsul magic a venit in 2 secunde: FARA MANUSI!

P.S. Nu m-am gandit nicio clipa ca acel lift ar putea fi defect, asa de blonda, pardon, de obosita eram. Si, da, intr-adevar, dupa ce mi-am scos manusile si am apasat din nou butonul ala nenorocit, daaa, liftul cu pricina a pornit... Am mai spus-o o data, o mai spun si acum: io, cand vreau sa-njur, injur! :))

24.2.10

Io, cand vreau sa-njur, injur!

Din capitolul "Io si pacatele mele": da, recunosc, cand e de injurat, injur. Nu tot timpul, sa nu va inchipuiti ca doar cu asta ma ocup. Insa cand mi-s nervoasa rau, injur. O data sau maxim de trei ori :))

Pentru mine, a injura e chiar o modalitate de a ma calma. Pe aia cu "vai, dar esti femeie, cum sa injuri?", nu vreau s-o aud. Pentru ca io nu traiesc in anii '20 ori
'30 si nici nu fac parte din vreo familie regala. Pentru ca io port, de cele mai multe ori, pantaloni, tenisi, rucsac si, uneori, sapca, deci nu reprezint feminitatea perfecta. Si pentru ca io cred ca a injura e un pacat muuult mai mic decat muuulte alte pacate.

... "Injuraturile sunt reci. Sunt bune doar sa starnesti praful si sa te culci pe un loc neted, sunt bune doar de un mic scandal si de un lung ragaz de liniste ..." - "Inca de pe atunci vulpea era vanatorul", Herta Muller.

Cat despre fluierat, da, mai si fluier din cand in cand, dar in niciun caz de mai multe ori decat injur :))

21.2.10

Culmea nedreptatii

e ca la 2 zile dupa povestea cu batranica ce isi cauta cu disperare un loc de munca, ca femeie de serviciu, m-am intalnit cu un amic, care mi-a spus ca demareaza un proiect si ca are nevoie de ... o femeie de serviciu.

Salariul - 400 de euro.

Prima intrebare care mi-a venit in minte: de ce nu m-am intalnit cu batranica in ziua in care am aflat de asta, daca nu macar la cel putin o zi dupa?

Concluzia a fost ca mai bine nu ma intalneam cu amicul meu, pentru ca acum imi sta pe creier toata aceasta poveste ... De unde s-o iau pe batranica?

Invatatura de minte: data viitoare nu mai plec fara un numar de telefon ori o adresa.

16.2.10

Furioasa pe neputinta mea

Va amintiti de clipele acelea in care te simti neputincios si realizezi, totodata, ca viata ta e cea mai minunata de pe pamant?

Azi, in timp ce ieseam din banca, m-a oprit o batranica. Initial, am crezut ca vrea bani si am vrut sa o ignor - ca zici ca lumea, in ultimul timp, e construita doar din batrani care cersesc - dar ceva m-a facut sa ma opresc. Nu ma intrebati ce, ca habar nu am ...

"Doamna, ce scrie pe casa aia mare si frumoasa din fata?", m-a intrebat femeia. Am ridicat ochii si am dat de o cladire pe care scria "Servicii de curierat". I-am spus, dar cand am vrut sa plec, mi-am dat seama ca batranica nu intelesese nimic.

Dupa ce i-am explicat pe intelesul ei cam ce inseamna acel "curierat" si am dat, din nou, sa plec, dezamagita, batranica s-a agatat de mine si mi-a spus cu lacrimi in ochi: "Si eu care credeam ca e o casa care cauta o femeie de servici. Stiti, eu caut sa fiu femeie de servici, ca nu mai am ce manca " ...

Stiti care a fost primul impuls, nu? De a scoate bani din portofel. Stiti care a fost reactia ei, da? De a ma refuza ... elegant ...

M-am blocat, am bajbait un "imi pare rau ca nu va pot ajuta" si am plecat cu un nod in gat, multumindu-i lui Dumnezeu ca inca mai am un loc de munca. Si, evident, furioasa pe neputinta mea ...
Mai scriu si pe Pandora

Despre mine

Fotografia mea
in primul rand, om. prin jungla umana. apoi, jurnalist. prin jungla presei.

Arhivă blog