23.2.09

Am întâlnit şi romi deştepţi

Şi romi cinstiţi. Şi bogaţi, şi săraci. Ştiu că şi romii sunt români, dar am preferat să fac această diferenţă, ca să se înţeleagă despre ce e vorba.
Am cunoscut ong-işti, profesori, doctori, profesori, politicieni, ziarişti şi lista poate continua. Adică nu toţi trăiesc din sau în gunoaie şi nu toţi fură, violează sau omoară.

22.2.09

Viaţa privată a preşedintelui

Sâmbătă seara. Predeal. Restaurantul Rozmarin. Muzică populară. Mâncare bună. Voie (şi mai) bună.

La un moment dat, intră o domniţă. Mă gândesc: ce seamănă fata asta cu Elena Băsescu! Imediat, intră o alta. De data asta, chiar era Maria Băsescu, nu putea şi ea să semene cu ... ea. Evident, apare şi preşedintele. Se duc la o masă, se aşază şi, până să dea comanda, vreo 15 ziarişti de la masa noastră s-au dus buluc peste ei. Doar pentru a-l saluta. Când a realizat că nu e nici un pericol - nici o cameră video prin preajmă, nici un ziarist care să-l întrebe pe unde a fost sau ce părere are despre evenimentele din Italia - preşedintele s-a relaxat. Întâi, a dansat cu doamna Băsescu. Apoi, a intrat în hora ziariştilor. Cu tot cu prima doamnă, cu tot cu Elena. (Apropo, în realitate, Elena e mai drăguţă decât în unele poze).

Apoi, fiecare şi-a văzut de treburile lui. Ziariştii şi-au continuat între ei discuţiile începute înainte de a apărea preşedintele, familia Băsescu şi-a terminat vinul comandat şi a plecat unde trebuia să plece.

Am fost surprinsă să constat că peste 20 de jurnalişti (câţi eram acolo) au ştiut, fără să vorbească unii cu alţii, să îi respecte viaţa privată a preşedintelui.

Concluzia: Şi jurnaliştii sunt oameni, deşi mulţi (şi pun pariu că mai ales preşedintele) ar jura că nu ...

(P.S. Acum vreun an şi ceva, am refăcut traseul vieţii preşedintelui, de când era copil până a ajuns preşedinte. I-am cunoscut o parte din familie, foşti colegi de generală, liceu şi facultate, foste prietene, foşti profesori, foşti colegi de "marinărie", etc... Intr-o zi, poate-o sa si scriu despre asta. Ori poate nu :)

20.2.09

Presa din Italia şi-a pierdut "ouăle" printre manipulările politicienilor

Suferă presa italiană de criza (de după) Mailat, de criză economică sau de criza de imagine a politicienilor care parcă abia aşteaptă ca un român să comită o infracţiune gravă?
Nu, nu ţin cu infractorii, fie ei de etnie romă ori nu. Pur şi simplu încerc să găsesc o logică pentru tot ce s-a întâmplat până acum. Când am fost în Italia, în toamnă, am constatat pe pielea mea că italienii nici măcar nu se uită urât la romii noştri. Pur şi simplu îi ignoră şi îi tolerează pentru că nu au încotro. Iar dacă presa de acolo, manipulată de politicieni, nu s-ar fi ambalat atât de mult, io pot pune pariu că nu s-ar fi ajuns la revoltele de stradă, anunţate de câteva zile încoace.

* în acest context, cuvântul "ouă" se referă la ... "personalitate"

19.2.09

Cadou de ziua mea - concertul Madonnei de la Bucureşti


Madonna va canta la Bucureşti, pe 26 august, în cadrul turneului mondial "Sticky & Sweet Tour", într-un spectacol sponsorizat oficial de Vodafone Romania, promovat de Live Nation şi organizat de Emagic în Parcul Izvor.

Invitat special: Paul Oakenfold.

Asta înseamnă că ora 00.00 a zilei de 27 august mă va prinde, teoretic, la concertul Madonnei şi nu pe alte meleaguri, aşa cum imi făcusem planul ...

15.2.09

Proştii cu funcţii să stea la rând, vă rog ...

Pentru că:
sunt atât de mulţi proşti cu funcţii, încât cred k ar trebui să se dea cartele special făcute pentru proşti, k pe timpul lui Ceauşescu (evident, alt prost mare în stat). Sau, mai bine ar fi k proştii cu funcţii să-şi înnoade punga de cu seara pe ţeava magazinului pentru proşti, unde se vinde, evident, în prostie, prostia.

13.2.09

E mai bine

Să devii erou naţional după o moarte prematură?
Sau să trăieşti până la adânci bătrâneţi în anonimat?

11.2.09

8.2.09

Nu pot fi salvatoarea acestei planete

Nu pot salva vieţi, nu pot salva oameni nevinovaţi din închisoare, nu pot opri războaie, nu pot ajuta oamenii săraci. Nu pot schimba lumea în bine.

Dacă aş putea, aş face-o, însă eu sunt mult prea mică pentru o lumea atât de mare ...

"Deşi lumea toată e plină de ură, inimile încă mai sunt pline de iubire"


De ce toată lumea vorbeşte despre un om de calitate doar după ce moare? Poate pentru că nu ştim să apreciem valoarea lui atunci când este în viaţă ?

Nu am auzit în viaţa mea despre handbalistul Marian Cozma până astăzi, dar mi-a rupt sufletul când am auzit cum a murit la doar 26 de ani. Să fie el mai valoros acum, mai ales după ce s-a aflat că era supărat pe echipa naţională, pentru că nu era scos în faţă atât cât trebuia?

Stau şi mă întreb: a plecat din România pentru bani sau pentru că nu era apreciat cât trebuia AICI ??? Dacă e a doua variantă, atunci criminalii (morali) sunt cei care nu au ştiut să-i aprecieze valoarea ... Altfel, la ora asta, Marian Cozma se afla în România, şi viu şi nevătămat. Şi, vorba lui, "deşi lumea toată e plină de ură, inimile încă mai sunt pline de iubire".

DUMNEZEU SĂ AIBĂ GRIJĂ DE EL!
Mai scriu si pe Pandora

Despre mine

Fotografia mea
in primul rand, om. prin jungla umana. apoi, jurnalist. prin jungla presei.

Arhivă blog