Cristina - Crestina

Numele "Cristian si Cristina" au legatura cu numele "Christos" si cu denumirea de 'crestin', fiind atribuite cu precadere celor nascuti de Craciun sau in apropierea acestuia, spune Libertatea. Candva, erau mai frecvente numele de provenienta greceasca, precum Cristofor, Hristofor, Cristodor, Hristodor. Eu nu-s nascuta in preajma Craciunului, dar, la un moment dat, mi se spunea "Crestina" si, de ceva ani, primesc telefoane de Craciun, pentru ca, teoretic, ar trebui sa-mi sarbatoresc ziua. Exista si o sfanta "Hristina/Cristina", sarbatorita pe 24 iulie. De fapt, mai exista una: 18 mai. Nu stiu de ce.

N-am fost curioasa pana acum sa aflu ce e cu aceasta sfanta. Mucenita Hristina era fiica generalului Urban, din cetatea Tirului, ce a trait pe vremea imparatiei lui Septimiu Sever (193-211). Acesta, suind-o într-un turn înalt si asezând acolo zeii sai facuti din aur si din argint si cu podoabe împodobiti, i-a poruncit sa petreaca acolo si sa aduca jertfe la idoli. Dar sfânta, socotind cu cuget drept caci cu adevarat nu sunt dumnezei idolii cei neînsufletiti si facuti de oameni, se ruga lui Dumnezeu. Si privind pe o fereastra a vazut cerul, si din fapturi întelegând pe Facatorul, a sfarâmat idolii tatalui sau si i-a împartit saracilor. Pentru aceasta a fost supusa la tot felul de chinuri de tatal sau; a fost bagata în temnita, unde ramânând multa vreme fara mâncare, primea hrana îngereasca si s-a tamaduit de durerile ranilor. Dupa aceea a fost aruncata în mare, si de la Domnul a primit dumnezeiescul Botez, fiind scoasa la uscat de un înger. Aflând ca este vie, a fost închisa în temnita din porunca tatalui sau, care în acea noapte a murit. Luând în locul lui domnia un oarecare Dion, a adus pe mucenita la întrebare, si ea, marturisind pe Hristos, a fost chinuita cumplit. Iar dupa Dion a luat domnia un oarecare Iulian, care de asemenea a chinuit-o îndelung. Si apoi fiind lovita de slujitori cu sulite, si-a dat sufletul lui Dumnezeu.