La limita dintre normalitate şi ... normalitate
Cu vreo săptămînă înainte de Parada Gay, m-am decis să fac un reportaj despre viaţa homosexualilor. Nu aveam nici cea mai vagă idee dacă o sa-mi iasă ceva sau nu, cert este că am aflat, după ce am vorbit cu mai mulţi, că nu e nici o diferenţă între ei şi mine.
Din punct de vedere "tehnic", homosexualitatea este o orientare sexuală caracterizată de atracţia estetică, romantică sau sexuală către cineva de acelaşi sex.
Deşi nu exista nicăieri o statistică oficială, se bănuieşte că în jur de 5-10% din populaţia fiecărei ţări este homosexuală, spune directorul executiv al organizatiei ACCEPT, Florentina Bocioc.
foto: Cătălin Pop
Îi place să se îmbrace cu pantaloni largi cu buzunare, nu se machiază, are un cercel în sprînceană dreaptă şi e tunsă scurt. Ioana Conţu are 25 de ani şi e absolventă de Arhitectură. O aştept în parc, iar ea apare cu ...bicicleta, tocmai din centru. „Prima fată mi-a plăcut în liceu", începe să-mi povestească Ioana, dar atunci nu putea defini acest tip de atracţie. Aşa că a dat fuga pe ...net. "Am fost un pic şocată, citind tot ce scria acolo... la un moment dat, mi-am zis că nu e cazul meu. Dar îmi plăcea o colegă şi mă tot surprindeam uitîndu-mă pe furiş la ea”. Nu aştepta să-i răspundă la fel, aşa că, într-o zi, şi-a luat inima în dinţi şi i-a mărturisit celeilalte ce simţea. ”Nu a fost deloc surprinsă, a înţeles, iar eu, din acea clipă, nu m-am mai simţit atît de tensionată".
Mama Ioanei nu a fost deloc încîntată că are o fiică lesbiană. Dar a înţeles şi acum ai ei merg la paradele gay, pentru a o susţine. „Mamei îi era teamă că nu voi putea fi fericită”. I-a arătat fotografii cu homosexuali, pe net, şi a convins-o că nu sunt nişte monştri. Pînă la urmă, s-a şi dus acasă cu prietena ei, care a fost tratată exact ca „prietena mea. Cred că am mare noroc cu aşa părinţi”. Ioana, însă, speră să părăsească Romania cît mai curînd. Nu pentru că s-ar fi confruntat cu reacţii negative din partea celorlalţi, ci pentru că ,,aici nu cred că aş putea avea vreodată vreo familie. Cele ca mine vor fi întotdeauna anormale”. Nu are schiţat în cap portretul femeii ideale. „Trebuie să aibă personalitate puternică, să ştie să-şi exprime punctul de vedere şi să se bucure de viaţă”.
"Am avut nişte reacţii ciudate de mic copil, nu ştiam ce se întamplă, însă. Primul vis erotic l-am avut pe la 7-8 ani. Dupa care, prin gimnaziu, am început să fiu atras de colegi", işi începe povestea Tudor Kovacs, de 32 de ani. Prima relaţie a început după ce a răspuns unui anunţ din ziarul Prostituţia. A durat 4 luni. Părinţii au aflat abia după terminarea facultăţii că lui Tudor îi plac, de fapt, băieţii. ,,Am crezut că mama bănuieşte, dar m-am înşelat. N-am pregătit-o din timp, aşa că n-a reacţionat prea bine”, mai spune Tudor. Nu are probleme cu cei din jur, ba chiar odată, după o paradă, nişte puşti l-au recunoscut pe stradă şi i-au făcut cu ochiul. Peste 10 ani, se vede trăind tot în Romania. ,,Nu-s disperat să plec, am o viaţă bună aici." Tudor nu se simte prea confortabil în jurul copiilor şi nici nu vrea urmaşi.
O zi din viaţa sa de cuplu e exact ca o zi din viaţa oricăru cuplu heterosexual. ,,Ne trezim, bem cafeaua, ieşim în parc sau ne uităm la film ori mergem la cumpărături”, mai povesteşte Tudor, care se vede cu iubitul său doar în weekend, pentru că acesta e din provincie. E convins că mentalitatea romanilor se va schimba de tot în 50 de ani.
Raluca:” Ai mei îşi dăduseră seama, dar aşteptau confirmarea”
Raluca Moisescu este studentă. Are 21 de ani. Prima dată a realizat că îi place o fată acum cîţiva ani, nu mulţi. Pînă la terminarea liceului, a avut numai prieteni băieţi, însă nu nutrea sentimente pentru aceştia. ,,În schimb, unii dintre ei m-au iubit mult”. La un moment dat. a sesizat că îi place o fată şi, pentru că se simţea “chinuită”, a început să-şi răscolească trecutul. „N-am intrat în panică. Am o familie modernă, care m-a înţeles şi care mă susţine”. Pentru ea, prima relaţie a fost ca şi cum ar fi încercat să meargă din nou.
O lesbiană nu recunoaşte din prima o altă lesbiană. „E un joc continuu, iar pînă la urmă rişti, că n-ai încotro. Vorbeşti cu ea şi pînă la urmă o faci să înţeleagă. Oricum, am observat că relaţiile dintre fete sunt mult mai deschise”, spune Raluca.
Ai ei au aflat oficial că are o altfel de orientare sexuală într-o vacanţă de vară. „Au început să rîdă. Ei îşi dăduseră seama, dar aşteptau confirmarea de la mine”, spune Raluca. La fel ca şi Tudor, a evitat să meargă la psiholog. A apelat la internet, de unde şi-a luat toate informaţiile necesare.
„A fi gay e greu”, ne mai spune Raluca. „Nu te poţi plînge, însă, pentru că pur şi simplu aşa te naşti”. Visează la un copil pe care să-l nască chiar ea.
Esti barbat si iti place sa te imbraci in femeie. Pana la urma ce esti?
Sunt un transgender. Adica nu ma simt nici femeie, nici barbat.
Si iti plac femeile sau barbatii?
Daca te referi la partea emotionala, iti pot spune ca imi plac barbatii.
Cand e vorba de prieteni adevarati, imi plac, evident, femeile. Ma simt mai
bine in prezenta lor. Pe de alta parte, n-am curaj sa ma apropii de
barbati, mi-e teama sa ma dau la ei. Incerc sa nu ma intalnesc cu prea
multi barbati, in afara de colegi.
Adica ai avut iubiti sau nu?
Da, cu ultimul am locuit 1 an si 3 luni. El era bisexual si, intr-o zi, s-a
insurat. Am suferit enorm. Timp de doua saptamani nu am trait decat cu
cafea, votca si foarte putina mancare.
Ti-ai dori o familie?
E greu sa-mi doresc asa ceva. Eu cred ca si pentru heterosexuali e greu sa
aiba o familie. Evident, sansele lor sunt mai mari, dar pentru noi, e mai
greu. Oricine isi doreste sa fie iubit. Si totul depinde de Dumnezeu si de
destin.
Ai un job?
Da, lucrez la organizatia Accept, in cadrul mai multor proiecte.
Am avut o afacere in oraselul de unde sunt eu, la care am renuntat, in
momentul in care m-am despartit de fostul iubit. Sunt singur, fara familie,
de asta mi-a fost si usor sa ma mut in Bucuresti.
Te imbraci des in femeie?
Nu, doar in weekend, cand merg intr-un club, al carui patron imi e prieten.
Am fost o data in blugi si m-a luat la rost. <
m-am dus in club doar imbracat in femeie.
Ti-ar fi placut sa fii ca ceilalti?
Desigur, oricine vrea sa fie, indiferent din ce minoritate face parte. Nu e
comod pentru nimeni sa fie altfel decat ceilalti.
La psiholog ai fost vreodata?
Am fost de 2 ori. O data, dupa ce, in Chisinau, i-am tras unuia un toc in gura.
Colegii, cind m-au vazut asa de violenta, m-au trimis la psiholog.
La prima intalnire, am zis ca e misto. La a doua, psihologul a incercat o
tehnica de a ma pune sa vorbesc eu cu mine insami. Adica eram pe un scaun
si vorbeam cu un scaun gol. Si am renuntat. Dar, oricum, am prieteni
psihologi.
Cum te vezi peste 10 ani?
Daca as avea o oglinda acum... mi-ar placea sa dau inapoi 10 ani si nu
inainte, ca sa pot fi mai fericit. Acum e alta legislatie, atunci nu iti
permitea sa te intalnesti cu homosexuali.
Care e barbatul ideal pentru tine?
Nu cred ca exista. Dar sa nu fie misogini, eu sunt o feminista. Ar fi
barbatul care te respecta, care te iubeste, care permite sa-l iubesti.
Ai de transmis vreun mesaj celor care nu sunt de acord cu
homosexualitatea?
Da, as vrea sa fie mai mai buni, mai toleranti si sa realizeze ca singurul
care ne poate judeca e doar Dumnezeu. Nici unul nu are dreptul de a-l
judeca pe celalalt. Noi ar trebui sa avem grija unii de altii, nu sa ne
uram.
Crezi ca mentalitatea romanilor se va schimba in timp?
Da, dar acest lucru se va intampla incet. Romanii au inceput sa se
plimbe prin tarile civilizate, unde vad altceva. Sa speram ca in 10 ani,
situatia va fi complet schimbata si o sa pot merge linistita pe strada si
nu o sa mai fie tot felul de huligani.
„Nu există un profil al homosexualului”
Specialiştii spun că homosexualitatea nu este o boală. „A fost cîndva, iar anul scoaterii din manual a fost 1980”, spune psihologul Mugur Ciumăgeanu. Mai mult, psihologii nu pot descrie un profil al homosexualului, pentru că „acesta nu există. Nici măcar nu se poate spune că o persoană poate deveni gay în urma unei decepţii. „Homosexualitatea nu e o alegere, nu e o modă, ci pur şi simplu se întîmplă”. Întrebat de ce se întîmplă, psihologul Mugur Ciumăgeanu spune că dacă ar şti răspunsul, ar primi sigur un premiu foarte mare. „Aşa cum nu există un porter robot, aşa nu se ştie de ce se întîmplă”. Ciumăgeanu confirmă cele spuse de Ioana, Tudor, Danielle sau Raluca. „Homosexualii nu se duc la psiholog sau psihiatru pentru a găsi răspunsuri legate de homosexualitate. Niciodată. Ei vin la noi pentru a-şi rezolva problemele pe care le are toată lumea”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu