Mintea scurtă a edililor noştri

La intersecţia din faţa Casei Presei, cea de lângă parcul Herăstrău, acum câteva zile, nişte muncitori au instalat noi semafoare pentru pietoni.
Până aici, nimic deosebit.

Până azi, au funcţionat în paralel şi cele vechi şi cele noi.
Până aici, tot nimic ieşit din comun.

Azi, însă, semafoarele vechi au fost oprite. Dar au rămas la locul lor.
De aici, încep să mă enervez...

Semafoarele noi se pare că funcţionează. Zic "se pare", pentru că, din cauza soarelui, nu îţi dai seama când e roşu sau când e verde. Şi stai ca bou' pe trotuar, încercând să te chiorăşti în semafoarele lu' ... peshe.

Oare ce o fi fost în capul celor care au dat bani pe asemenea prostii? Că "nişte" minte sigur nu, altfel le-ar fi verificat, măcar după ce le-au instalat, nu mai zic înainte de a le achiziţiona ...

Nici nu vreau să ma gândesc că au costat o grămadă de galbeni, am io un feeling...

Florigogo de vară

Ce mai urmeaza?

In Romania, cad, in ultima perioada, elicoptere, avioane si ... pasarele.
Oare ce mai urmeaza? Vreun cutremur?

Am uitat de accidentul de tren...

Gogo cea cu patlu dintzi

Miss Gogo

Când voi mai vota eu

Atunci când un candidat la primăria Bucureşti va promite, în scris, cu semnătură, că îi va amenda pe toţi nesimţiţii care aruncă orice pe jos, care scuipă oriunde şi pe cei care fumează pe stradă. Până atunci, io nu mai calc vreodată pe la vreo secţie de votare. Decât in interes de serviciu.

Bucureştiul în care mi-aş fi dorit să trăiesc

Primul semn al bătrâneţii sunt eu

Vreau concediu. Să pot dormi muuuuuuuuult, să nu văd feţe cunoscute în jur, să nu aud nici un zgomot.

Să nu mai văd câini, maşini cu miile, să nu mai simt izurile îmbâcsite ale oamenilor nespălaţi şi nici mirosul de benzină, motorină sau de gaz, care e prezent pretutindeni.

Să nu mai văd cerşetori, vecini, colegi. Să nu-i mai aud pe prietenii care mă obosesc cu problemele lor. Să dispară oamenii de pe stradă, jurnalismul, televizorul, radioul, computerul, aerul condiţionat, E-urile.

Şi băncile. Nu alea din parcuri, ci alea care, timp de mai bine de 2 luni, mi-au făcut nervii ţăndări, pentru nişte nimicuri de 2 lei, doar pentru a nu avea linişte şi pentru a nu trăi vreo clipă cu impresia că a primi un credit, pentru care voi munci 25 de ani de dimineaţa până seara fără să respir, e ceva uşor.

De fapt, cred aş suporta ceva - marea. Da, aş vrea să fiu singură, la mare. Doar eu şi zgomotul valurilor amestecat cu ţipetele pescăruşilor.

Până atunci, însă, n-am dect să visez ziua, la muncă, cu ochii deschişi şi noaptea, când, de atâta oboseală, nici să adorm nu mai pot. Cum ce să visez? Concediu să visez...

Doar pân' la următoarele alegeri

În ziua alegerilor locale, străzile oraşului Voluntari sunt împânzite de fluturaşi ai PSD, care îndeamnă lumea să voteze echipa primarului Florentin Pandele, în timp ce oamenii aşteaptă, nemulţumiţi, şi câte o oră să voteze, ca apoi să meargă, în grup, la crâşmă.

Sâmbătă, străzile erau curate, ceea ce inseamna ca fluturaşii au fost împrăştiaţi azi-noapte, spun oamenii din Voluntari.

“Ieri, când am plecat de la magazinul pe care îl am, eu, cu mâna mea, am măturat. Azi-dimineaţă, când am deschis, erau mulţi, mulţi, peste tot”, imi spune patroana unui butic.

Cei mai mulţi fluturaşi, peste care s-au aşezat, dis de dimineata, ploaia şi praful, se pot găsi pe străzile adiacente şoselei Bucureşti-Urziceni, aruncaţi, cel mai probabil, din maşini, având în vedere faptul că sunt împrăştiaţi unul după altul de la un capăt la celălalt al fiecărei străzi.

Conform Legii 67/2004, pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, continuarea propagandei electorale, după încheierea campaniei electorale constituie contravenţie. Iar campania electorală s-a încheiat sâmbătă, la ora 7 dimineaţa.

În acelaşi timp, se pot vedea, aproape din metru în metru, multe, multe bannere şi afişe cu acelaşi primar Pandele, candidat pentru a treia oară la şefia primăriei, şi cu Anghel Iordănescu, cel care îşi doreşte fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov, din partea aceleaşi formaţiuni politice: PSD. Afişele celorlalţi candidaţi ai primăriei, şi aşa puţine, abia se văd, umbrite de pozele reprezentantului PSD, care zâmbeşte, aproape ironic, de la înălţime. Până şi pe gărduţul care înconjoară o cruce imensă cu Isus, din zona staţiei de autobuz Avram Iancu, au fost lipite afişe cu cei doi.

“Ai votat aşa cum ţi-am spus?"

Cea mai aglomerată secţie de votare din Voluntari este Secţia 12, aflată în interiorul primăriei, unde oamenii aşteaptă, nemulţumiţi, să intre, chiar şi aproape timp de o oră. “Offf, ce greu merge”, se plânge o tânără de 30-35 de ani, care nu mai are răbdare să aştepte, la 30 de minute din clipa în care s-a aşezat la coada de afară.

Din primărie, ies doi bătrâni. El, cam suparat, ea, cam nervoasă. “Ai votat aşa cum ţi-am spus?”, îşi întreabă femeia bărbatul, pe care l-a ţinut sub observaţie din momentul în care au intrat în secţie şi până au ieşit. “Sper că nu ai făcut de capul tu, cum faci de obicei”, îl mai dojeneşte bătrâna. Soţul îşi dă ochii peste cap şi o anunţă cu o oarece teamă că a făcut întocmai cerinţelor ei. După care îşi întoarce privirea spre un tânăr, venit pentru prima dată la vot în viaţa lui, şi-i face cu ochiul.

“Păi acu' cine dă ţuica, tu sau eu?”

Mulţi dintre oamenii care stau la rând - în jur de 25 - par bucuroşi la revederea altor prieteni sau rude. Se pupă, se strâng în braţe, se întreabă unii pe alţii pe ce nume pun ştampila, după care îşi propun ca, dupa votare, să meargă la birtul din colţ, pentru o ţuică mică.
“Păi acu' cine dă ţuica, tu sau eu?”, îl întreabă un bărbat de vreo 70 de ani pe nepotul său, imediat după ieşirea din secţie. Apoi, aşteaptă, bătând din picior, răspunsul de la tânărul ce dă din mână a pagubă. “Hai, bre, că o dau io. Da-mi zici cu cine ai votat?”, îi răspunde acesta.

Etalându-şi cu mândrie cei 4 dinţi care i-au mai rămas în gură, dintre care doi “strălucitori”, nea Ion îşi ia nepotul peste picior. “Auzi, bre, da' tu n-ai auzit de confidenţialitate? Am votat cu cine am vrut”. După care îşi pune pălăria pe cap şi-şi ia de braţ nepotul, nu înainte de a mai “scana” o dată oamenii care tocmai s-au aşezat la rând.

Bătrânii sunt invitaţi să meargă în faţă, pentru a nu mai sta la coadă. “Nu merg, maică”, răspunde ţaţa Gherghina, o femeie de 85 de ani, care ţine în mână un buletin de identitate vechi de peste 20 de ani, ce e atât de bine întreţinut, de poţi jura că abia a fost eliberat de “miliţie”. Îmbrăcată în haine de duminică, bătrâna le explică celor tineri că acasă s-ar plictisi. “Aicişa, mai văz oameni, maică, mai aud ce mai "zice". Acasă îmi bârâie televizoru-n cap şi uite-aşa mi se duce viaţa”.

Ovidiu e un tânăr de vreo 30 şi ceva de ani care nu ştie pe cine să voteze. “Sunt cam nehotărât. Cred că o să pun ştampilă pe toţi, poate aşa s-or învăţa odată mine”. Se aşază cuminte la rând şi promite că se mai gândeşte.

In sunetul înnebunitor al claxoanelor, un cortegiu funerar calcă cu nepăsare hârtia colorată

La celelalte secţii de votare din oraşul Voluntari e linişte. Oamenii vin în grupuleţe şi votează, dar aici nu e la fel de aglomerat ca la primărie. Mulţi, însă, greşesc secţia de votare. Chiar dacă stau lângă secţia 11, de exemplu, amplasată în cadrul unei grădiniţe, de fapt, numele lor se află pe lista altei secţii, care e la o aruncătură de băţ mai încolo.
Într-un final, cei mai mulţi pleacă bodogănind, spre secţia “lor”.

Pe străzi, oamenii ieşiţi la vot sau la plimbare sesizează, cu mare mirare, că oriunde ai întoarce privirea, culoarea roşie a PSD-ului de pe miile dacă nu zecile de mii de fluturaşi împrăştiaţi peste tot, parcă mai că îţi face cu ochiul, atât de stridentă e ... Doar un cortegiu funerar, în sunetul înnebunitor al claxoanelor, calcă cu nepăsare hârtia colorată care, probabil, până mâine, va dispărea. Doar pân' la următoarele alegeri.