Acum 2 zile, am facut 5 pasi singura, iar aseara am cazut din pat si m-am lovit

Piciorutzele lu' miss Gogo

Da, am uitat de blog

Pentru ca nu mai am chef si nici timp sa ma ocup de scris. Pentru ca-s prinsa cu ale mele: mi-am mai luat un job si ma chinuiesc, de ceva vreme, sa-mi iau casa si, din cauza asta, nu mai sunt in stare de nimic. In concluzie, am ajuns un fel de robotel. Singura parte buna, in toata aceasta poveste, este ca am slabit cateva kile. :)
Si, apoi, in ultimul timp, mi-am tot dat seama ca majoritatea oamenilor isi cunosc interesul si atat, ceea ce m-a scarbit 100% si sunt intr-o stare de dezamagire continua.
Nu ca nu m-as fi prins de mai multa vreme, da' cand te dezamagesc oamenii in care ai cel putin 70% incredere, e urat, io asa am simtit: un mare gol in stomac, ca sa nu zic suflet. Pentru ca oamenii sunt atat de lacomi dupa bani si putere, incat au uitat de sentimentul de prietenie, prefera sa-l calce in picioare, doar pentru a obtine ceva ... De park atunci cand or muri si le-or lua cu ei ...
Ma rog, cum s-ar zice, o sa-mi treak intr-o zi, io sa fiu sanatoasa ...

M-am plictisit ...

... de politica. Ma oboseste politica. M-am saturat sa-i aud pe toti cum promit, promit si iar promit si dupa ce se vad cu sacii in caruta, uita tot ce au scos pe gura.
Nu mai vreau sa aud de primari, parlamentari, presedinti. Nu mai vreau sa merg niciodata la alegeri.
Vreau doar un Bucuresti curat, locuri de parcare, oameni calmi in jurul meu, oameni corecti, oameni care pe care sa nu-i intereseze doar ce se intampla in gradina vecinului.
De ce naiba o fi atat de greu?

Miss Gogo are blog

A innebunit nasha-sa, da' i-a facut o bucurie lu' ma-sa: http://www.blogdegogo.blogspot.com/

Bin Laden, urmarit de Basescu

Desi nu sunt o fana a lui Mircea Badea, in ultimele 2 seri, a avut niste momente care m-au facut sa mor de ras, prin felul lui de a prezenta revista presei. De data asta, simpatic.

Alaltaseara, a vorbit, printre altele, de accidentul lui Basescu, care a lovit o amarata de Dacie, in care se afla un "portar" al SRI, ce urmarea un "obiectiv" - poate Bin Laden, se amuza Badea - din parcul Cismigiu.

Aseara, a povestit cum soferii din trafic, opriti de politisti, in momentul in care trecea Bush pe culoarul unic, credeau ca ziaristii fac glume de 1 aprilie. Pentru ca ei habar nu avea ca e summit si mai ales ca ne viziteaza presedintele SUA.
In rest, pe mine nu ma intereseaza summitul. Deoarece nu ma pasioneaza politica, nici interna, nici externa.

Romi nenorocosi

Cel mai recent film al lui Tudor Giurgiu se dorea o docudrama si un road movie, insa nu reuseste sa fie decit o pelicula politic corecta, chiar daca uneori plina de umor. Lung de 52 de minute, mediumetrajul mizeaza mult pe prestatia celor doi studenti - Nicu Dumitru, rom, si Toma Peiu, roman - erijati in reporteri.

„Road movie“ nu e, pentru ca nici o peripetie nu se intimpla pe traseu, modelul dezvoltarii actiunii fiind simplist: discutii intre protagonisti pe drum, urmate de descindere la locul „faptei“, fie ca e vorba de comunitatile de romi din Seaca (Olt), Fetesti (Ialomita), Gradinari (Olt), Brateiu (Sibiu), Dumbraveni (Sibiu), Sfintu Gheorghe (Covasna) sau de caminul in care locuiesc trei studenti de origine roma, aflati in Bucuresti.

Cit despre radiografierea comunitatii rome, localitatile alese sint reprezentative si deja mediatizate, au potential dramatic, insa el ajunge arareori la realizare in lipsa unei incursiuni ceva mai profunde in existenta „subiectilor“.

La lansarea documentarului au asistat Elena Constantin, manager public in cadrul Secretariatului General al Guvernului, Gruia Bumbu, presedinte al Asociatiei Nationale pentru Romi, Mircea Toma, Dragos Bucurenci, Andrei Butica, Rasvan Popescu, Vintila Mihailescu si antropologul Vasile Ionescu. Cel din urma a criticat tendentiozitatea peliculei, faptul ca in ea sint invocate evenimente „gresite“ istoric si pe acela ca „oamenii vorbesc in film cum ii taie capul“, iar Mircea Toma i-a dat replica, explicind ca unele dintre discutiile dintre cei doi incluse in documentar erau neregizate.

Backgroundul peliculei
Bugetul documentarului a fost de 80.000 de euro. Echipa care a lucrat la realizarea filmului a fost formata din Tudor Giurgiu si Oana Bujgoi-Giurgiu - regizori, Cristina Hurdubaia, editor coordonator, Vasile Burtea, consultant, Nicu Dumitru si Toma Peiu, reporteri, Mihai Tanase si Adrian Calev, imagine, Andrei Dascalescu, sunet, Silviu Marianciuc, editor, Shukar Collective, muzica, documentarul fiind o productie Hai Hui Entertainment. „Discriminarea romilor se invata acasa. Cunoaste-i inainte sa-i judeci“ este o campanie sociala (in cadrul careia a fost realizat filmul „Me sem baxtalo... ?/ Sint norocos...?“), lansata pe 10 octombrie in cadrul platformei de comunicare S.P.E.R. (Stop Prejudecatilor despre Etnia Roma.

Cotidianul

De suflet

Si tristetea doare, nu-i asa ?

Mi s-a intamplat sa trec de cateva ori prin Copsa mica, in drum spre alta zari, dar numai noaptea.

Si intr-o buna zi, mi-am luat "jucariile" si m-am dus acolo. Si-am descoperit o mare, maaare tristete ...

Copsa mica e, intr-adevar, foarte mica. Si se traduce din maghiara sau germana (ca nu m-am lamurit inca) ca Poarta mica.
Are putin peste 5000 de locuitori. Cateva sute se afla undeva in Spania, unde si-au si facut o comunitate a lor.
300 muncesc la Sometra, fabrica care scoate pe "nas" pulberi de zinc, plumb, cadmiu si dioxid de sulf. Pana la o mie si ceva sunt oameni din localitatile invecinate, care fac naveta, zilnic, spre boala numita "saturnism", o boala profesionala.

Doctori nu sunt. Doar 3 de familie si 2 stomatologi, ce refuza sa faca de garda in Copsa. Desi ar lua aceiasi bani pe care ii iau pentru garzile pe care le fac in orasul cel mai apropiat: Medias.
Doctori, carora le tremura chilotii daca le pui intrebari sensibile ...

De fapt, aproape tuturor le este frica sa vorbeasca: fie pentru ca risca, zic ei, sa-si piarda locul de munca, fie pentru ca nu le (mai) pasa de situatia in care se afla si nu mai cred nici macar in puterea presei ...

Pacat. In felul asta se condamna singuri la boala lunga si sigura. Care duce, de cele mai multe ori, la cel mai mare dusman al omului: moartea ...

Totusi:
Am intalnit copii care joaca piese de teatru sub ochii vicleni ai Sometrei.
Femei care planteaza flori.
Oameni care danseaza de zori la petreceri.
Elevi care citesc stiri la radioul scolii.
Mame care nu mai stiu cum sa-si socoteasca banii, in asa fel sa le ajunga pana luna viitoare.
Barbati care cumparau flori pt doamnele lor: era 8 martie.
Tineri care fac gratar in fata blocului.

Se spune ca oamenii din Copsa mica traiesc, in medie, cu 9 ani mai putin decat ceilalti romani ...

Ne-a iesit plimul dintzishol...

... al doilea i pi dlum ...



... di 4 zile spunem :"ma-ma" ...


... gandim deja ga un om male ...



... tzi o atzeptam pe natza agatza, ga sa egzerzam guvantu' "na-na"