Blog de hurdubaie

2010-08-27T04:36:00.000+02:00

Colecționez oameni frumoși, buni și nebuni

2010-08-02T15:34:00.010+02:00

Știți cât de greu se găsesc oamenii frumoși, buni și nebuni, nu-i așa? N-oi fi io cea mai bătrână ființă de pe pământ, nici cea mai înțeleaptă, dar știu sigur că astfel de oameni se găsesc greu și rar, mai ales, la "pachet". Uneori, mă amăgesc, spunându-mi că oamenii și-au abandonat propria frumusețe, propria bunătate și propria nebunie (în sensul frumos, evident), numai pentru a nu mai fi nevoiți să se împiedice mereu de dezamăgirile lumii în care trăim.

Alteori, am senzația că pentru mulți, frumusețea vieții se reduce, din ce în ce mai tare, la bani și la putere.

De asta, câteodată, mi-e frică să încerc să mă apropii de oameni: pentru a nu-mi consuma energia pozitivă inutil. Drept pentru care, uneori sunt prietenoasă din prima, alteori, nu.

Nu știu cum m-am purtat io cu oamenii frumoși, buni și nebuni pe care i-am cunoscut zilele trecute, însă știu sigur că m-am îndrăgostit pe perioadă nedeterminată de frumusețea gesturilor, vorbelor, râsetelor și, mai ales, a glumelor lor.

Pentru că oamenii frumoși se simt de la distanță, oamenii buni se "citesc" în ochi, iar pe oamenii "nebuni" îi trădează râsul zgomotos și senin...

Drumurile noastre toate

Când am dat 2 zile de vacanță în Vamă pe o excursie în interes de serviciu până la Piatra Neamț, am știut io de ce am făcut schimbul ăsta. Mi-am ascultat instinctul, care de puține ori dă greș și am plecat împreună cu cei de la Lecturi urbane spre Moldova mea cea dragă și la fel de minunată ca și oamenii cu care am fost.

Ajunsă la Piatra, am intrat cumva direct în pâine. Acțiunea Lecturi Urbane n-a durat decât o oră – prea puțin pentru mine: nu mă mai săturam să vorbesc și să îi admir pe adolescenții aceia frumoși adunați la turnul lui Ștefan pentru a citi.
Erau atât de încântați, încât la un moment dat, mi-a fost ciudă că nu am din nou 15 ani, ca să mă pot bucura cu aceeași intensitate de astfel de lucruri.

Deși acțiunea propriu-zisă se terminase de ceva minute bune, poate chiar zeci, oamenii tot mai citeau pe bănci ori pe asfalt direct, iar eu, de asemenea, nu mă mai lăsam plecată. Fugeam dintr-o parte în alta, ca să le prind și pe copilele de 11 ani care citeau în engleză, și pe studenții aflați în vacanță cu gândul la întoarcerea la cursuri, dar cu ochii-n cărțile lui Preda, și pe adulții așezați în linie dreaptă, cu chipurile pline de bucurie că se află și ei acolo.

Oameni mulți la lecturile urbane din Piatra, după a mea părere de om crescut în provincie. Vreo sută, poate chiar o sută și ceva. Pentru un oraș atât de mic și pentru prima acțiune, eu cred că a fost mai mult decât bine. De altfel, m-a încurajat să nu mai fiu atât de pesimistă la gândul că la Vaslui, unde vom organiza Lecturi urbane, sper că luna aceasta (pe 21 august), or să vină 3 oameni. Acum chiar cred în puterea studenților și a liceenilor frumoși, care cred, la rândul lor, în puterea personajelor din cărțile pe care le citesc. Mai cred și că, odată începută o astfel de acțiune, se va dezvolta de la sine, din ce în ce mai frumos.

Așa că pentru toate clipele minunate petrecute alături de acești oameni minunați, am de spus doar atât: MULȚUMESC.

Mulțumesc Adrian Ciubotaru
Mulțumesc Andreea Burlacu
Mulțumesc Cristiana Andrei
Mulțumesc Ileana Ghiță
Mulțumesc Alina Constantinescu
Mulțumesc Miruna Siminel
Mulțumesc Marian Vulpe
Mulțumesc Gabi Macovei (te omor :D)
Mulțumesc Cătălin Georgescu
Mulțumesc Andrei Basoc
Mulțumesc Dragos Butuzea
Mulțumesc Alex Negrea
Mulțumesc Gogu Kaizer
Mulțumesc Claudia Tocilă
Mulțumesc Toma Nicolau & Anne Marie
Mulțumesc Roxana si Alex Farca

Acest post nu este scris la cerere și chiar pot pune pariu că nimeni nu se aștepta să-l scriu. Acest post a fost scris cu sufletul. Și nu are legătură cu jobul. Așa că îmi permit să le mulțumesc și celor care au făcut posibilă această deplasare: Paralela 45, Primaria Piatra Neamt, Petrom.

FOTO AICI si AICI

Există oameni frumoși și oameni mai puțin frumoși.

2010-07-23T15:04:00.003+02:00

Jumătățile de înger suntem noi

2010-07-18T08:19:00.050+02:00

Frig. Metrou. Fețe triste și plictisite. Un bărbat urcă, se așază pe scaun și începe să râdă. La început, destul de timid, apoi, din ce în ce mai sănătos. Și râde, râde, râdeeeeeeeeeeee, până când toate fețele acre din jurul lui, ce par a fi sătule de propria viață, îl urmează. Și-o țin așa minute întregi.

Stație. Râsete aproape bolnave. Un alt bărbat intră în metrou. Toți își întorc privirile către el, râzând. Se retrage stingher într-un colț. E depășit de-atâta voioșie.

O femeie își întoarce privirea spre bărbatul care le înseninase ziua. Dar îngerul veseliei nu mai e, tocmai ce se urcă în metroul alăturat, unde dă tonul unui nou cor de râsete aproape bolnave...

Această poveste este doar un scurtmetraj frumos, pe care l-am vizionat, aseară, la Shorts Up.
Se numește "Merci". Un filmuleț ce ar merita văzut în fiecare dimineață, în timp ce ne bem cafeaua...

P.S.1. Merci, Alina!

P.S.2. Că tot iubesc io îngerii :) - la Cartea Românească, a apărut romanul "Orașul jumătăților de înger", scris de Florin Toma.

Si daca simtul umorului nu e, atunci nimic nu e...

2010-07-15T18:43:00.041+02:00

Intru intr-o banca, pentru a-mi recupera un card blocat de un bancomat cu o noapte inainte. Ma opresc la primul ghiseu: "Doamna, trebuie sa imi ridic un card blocat... bla, bla, bla, bla..." incep sa explic io, pana constat ca femeia ma priveste absenta. "Vedeti acolo, la carduri", imi spune in clipa in care observa ca ma-ncrunt la ea. Ma-ntorc spre locul aratat in lehamite de domnisoara cu pricina si bag de seama ca nu e nimeni la "Carduri". Si-astept. Si-astept. Si tot astept…

In jurul meu, o cucoana oxigenata se ratoieste la un angajat al bancii, care incearca sa ii explice ca nu ii poate da inapoi nu stiu ce adeverinta. O alta, mai cocheta, nu pricepe cum de e in Biroul de credit: "daca eu nu am intarziat niciodata cu plata ratelor? Ce nu intelegeeeti?". Angajatul inghite in sec si o ia cu explicatiile de la capat...

Un domn solid cu apele curgandu-i "suvoaie" pe chelia lata tranteste pe un birou un dosar patat de ploaia ce tocmai poposise prin centrul orasului:”Ati spus ca ajung actele astea, s-o iau iar de la capat, pentru imprumut? Pai, ies la pensie in ritmul asta”…

Pe usa bancii intra o persoana mica de statura, ce flutura in mana o bancnota de 100 de euro. Arata a copil: e slabuta, cu coditze blonde si lungi, si cu tenesi. Dar e o femeie in toata firea, fatza o tradeaza, pare a avea mai mult de 40 de ani. Se duce glontz catre biroul directorului bancii, urmarita de un paznic din banca (o duduie masiva cu o alunita inspamantator de mare si de paroasa pe nas). Femeia-copil il intreaba pe director, cu o voce groasa, daca poate sa isi dea seama “cat de falsa e foaia asta, ca nu mi-o primeste nimenea”.

Paznicul (ca nu pot sa zic “paznica” :) cu alunita mare o vegheaza pe micuta femeie la cativa cm distanta, incercand sa-si ceara scuze din priviri “lu’ sefu’ “ pentru ca nu a apucat sa o opreasca la timp. Femeia-copil primeste un raspuns - nu se aude pana la mine - si cat ai bate din palme, dispare in ploaie...

Ma uit in jur teleghidata, e o zumzaiala si-o tensiune pe umerii tuturor, asa cum nu-mi amintesc sa fi vazut in vreo alta banca.

Dupa cateva minute, observ ca un alt paznic - un nene de data asta - aflat la usa, se uita la mine si-mi zambeste. “Va pot ajuta cu ceva?”, ma intreaba imediat, apropiindu-se de mine. Ii raspund politicos ca nu, dupa care ma duc iar la domnisoara de la ghiseu, ocupata cu rontaitul unui biscuite, in timp ce se uita in nu stiu ce revista. ”Fiti amabila, credeti ca am timp sa ies la plimbare, sa-mi iau si eu niste biscuiti, vreo revista si o paturica de intins pe-aici pe jos? Nu de alta, da’ ma dor picioarele si ma si plictisesc pana m-o baga si pe mine cineva in seama”, o intreb io ironic, incercand sa par serioasa. Da' nu reusesc, ma bufneste rasul. In spatele meu, incep sa se auda alte rasete, in timp ce pe fatza domnisoarei apare-un zambet larg, da' atat de tamp...

Atrasa, probabil, de rasete, apare si doamna de la "Carduri", in timp ce infuleca ceva. Isi cere scuze pentru intarziere, termin ce am de terminat si ies din banca.

Afara nu mai ploua, iar nenea paznicu' cel zambaret pare sa ma astepte: ”Don’soara, mi-a placut de dumneavoastra. Stiti, eu am o vorba: in viata, daca simtu’ umorului nu e, nimic nu e... Sa n-o uitati niciodata, va spune un om batran. O zi frumoasa va doresc…"
Ii zambesc in semn de multumire si ridic ochii spre cer: tocmai ce iesise curcubeul...

Poezia comentariilor :)

2010-07-10T00:05:00.001+02:00

Multa vreme am inchis comentariile pe blog, pentru ca zilnic primeam tot felu' de poezii de la cineva ce nu parea intreg la minte. Chiar daca le moderam - adica nu apareau decat daca dadeam io ok-ul - tot le-am inchis.
Am mai primit io observatii de-a lungul vremii, da' nu le-am luat in seama, pt ca nu eram, in perioada aceea, mare amatoare de dat cu pixu' pe blog. Astazi, insa, o colega Pandora mi-a atras atentia si am cedat :) Pe cuvant ca uitasem de aspectu' asta.

Ingerul meu, ingerul lor, ingerii nostri (II)...

2010-07-09T14:43:00.002+02:00

“Doamna, ajutati-ne si pe noi cu niste banuti. Cat va lasa inima“.
Ma-ntorc imediat, vocea mi-e foarte cunoscuta. Da, ea si el sunt... Doi oameni carora ingerii lor le-au intins o mana, iar ei le-au intors spatele. Sunt atat de drogati, incat nici nu ma recunosc. Intr-un fel, rasuflu usurata…

Povestea de mai jos s-a intamplat la sfarsitul anului 2007, inceputul anului 2008. Am scris-o pe blog, la vremea respectiva, dar nu am mai scris si cum s-a terminat. Pana ieri, cand m-am intalnit cu cei doi. Continuare pe Pandora.

Arta pe piele, duminica, 10 iulie, Realitatea tv, 19.15-20.00

2010-06-11T08:54:00.021+02:00
">

Despre tatuaje, ca forma de exprimare a personalitatii, si despre artistii tatuatori, care si-au transformat pasiunea in munca de zi cu zi, intr-un reportaj difuzat duminica, intre orele 19.15 - 20.00, la Reporterii Realitatii.

Cu Teo Isfan (Industrial Tattoo), Sven (Tattoo Cafe), artisti tatuatori, Dana Nalbaru si Tzapul de la Animal X.

operatori imagine: Marian Laciu si Paul Spiroiu
montaj: Alex Olah

2010-04-13T09:37:00.003+02:00

Cum era sa castig io la loto, iar tata sa faca atac cerebral

2010-03-08T17:34:00.017+02:00
Eram pustoaica, chiar nu-mi amintesc cam cati ani aveam exact, oricum, nu mai mult de 10. Si ma trimite tata la loto ca sa completez un bilet. Imi scrie numerele pe o foaie, imi da bani, imi explica ce si cum si dusa am fost.

M-asez la coada. Abia cand ajung in fatza, imi amintesc ca trebuie sa completez biletul ala. Asa ca renunt la rand si ma apuc de scris. In graba, gresesc doua numere. Iau biletul, il strang in pumni de ciuda ca-s cascata si ma apuc sa completez altul cu numerele date de tata.

Si vine ziua in care se anunta numerele castigatoare. Si tata sta incordat, cu creionu-n mana si cu buza de jos tremurandu-i. Io il urmaresc, ce-i drept, fara interes, pentru ca nu intelegeam ce naiba face el acolo. Si incepe sa incercuiasca. Si sa bolboroseasca: "asta e, asta e" si tot asa, pana trage o injuratura. "Iti mai trebuiau doua numereeee!", se cearta el singur. Si-l vad cum arunca creionul cat colo!

Mie imi sunau cunoscute numerele alea si ma duc sa scot din buzunar biletul completat prima data de mine. Si vad ca numerele trecute gresit de mine erau numerele care nu ii iesisera lui taica-miu.

Nu stiu ce a fost in capul meu sa ii intind hartia lu' tata. Mai am si acum in cap acel:"Nuuuuuuuuuuuuuuuuu"! strigat cu disperare in urma mea. O zbughisem afara, jucau fetele "atza".

Blondele, liftul si manusile

2010-02-25T10:52:00.020+02:00
Din ciclul “Si blondele sunt oameni” sau "Mi-s blonda si asta-mi ocupa tot timpu':

Joi, ora 9.15. Intru intr-o cladire din zona Unirii, pentru a ajunge la o intalnire cu PR-istii din ONG-uri. In hol, paza, pentru ca e un punct al Jandarmeriei.
Il intreb pe un jandarm daca sediul pe care il caut este la etajul 3, pentru ca nu mai tineam minte exact, si, desi obisnuiesc sa evit liftul pentru a urca pe scari, decid, totusi, sa il iau. Ii multumesc din mers jandarmului si intru in lift.

Si-apas butonul pentru etajul 3.
Nimic.
Mai apas o data.
Si nimic.

Ma uit dupa vreun buton care ar putea inchide usile liftului.
Iar nimic.

Ma mai uit o data, ma gandesc ca daca tot nu am reusit sa dorm toata noaptea, sa incerc, totusi, sa ma concentrez.
Evident, nimic.

Ba, ce dracu', imi zic, apoi, strig in gura mare, “nu va suparati, cum merge liftul asta?”, catre jandarmul care era dupa colt, deci, care NU ma vedea. Deloc.

Raspunsul magic a venit in 2 secunde: FARA MANUSI!

P.S. Nu m-am gandit nicio clipa ca acel lift ar putea fi defect, asa de blonda, pardon, de obosita eram. Si, da, intr-adevar, dupa ce mi-am scos manusile si am apasat din nou butonul ala nenorocit, daaa, liftul cu pricina a pornit... Am mai spus-o o data, o mai spun si acum: io, cand vreau sa-njur, injur! :))

Io, cand vreau sa-njur, injur!

2010-02-24T08:40:00.020+02:00
Din capitolul "Io si pacatele mele": da, recunosc, cand e de injurat, injur. Nu tot timpul, sa nu va inchipuiti ca doar cu asta ma ocup. Insa cand mi-s nervoasa rau, injur. O data sau maxim de trei ori :))

Pentru mine, a injura e chiar o modalitate de a ma calma. Pe aia cu "vai, dar esti femeie, cum sa injuri?", nu vreau s-o aud. Pentru ca io nu traiesc in anii '20 ori
'30 si nici nu fac parte din vreo familie regala. Pentru ca io port, de cele mai multe ori, pantaloni, tenisi, rucsac si, uneori, sapca, deci nu reprezint feminitatea perfecta. Si pentru ca io cred ca a injura e un pacat muuult mai mic decat muuulte alte pacate.

... "Injuraturile sunt reci. Sunt bune doar sa starnesti praful si sa te culci pe un loc neted, sunt bune doar de un mic scandal si de un lung ragaz de liniste ..." - "Inca de pe atunci vulpea era vanatorul", Herta Muller.

Cat despre fluierat, da, mai si fluier din cand in cand, dar in niciun caz de mai multe ori decat injur :))

Culmea nedreptatii

2010-02-21T09:43:00.009+02:00
e ca la 2 zile dupa povestea cu batranica ce isi cauta cu disperare un loc de munca, ca femeie de serviciu, m-am intalnit cu un amic, care mi-a spus ca demareaza un proiect si ca are nevoie de ... o femeie de serviciu.

Salariul - 400 de euro.

Prima intrebare care mi-a venit in minte: de ce nu m-am intalnit cu batranica in ziua in care am aflat de asta, daca nu macar la cel putin o zi dupa?

Concluzia a fost ca mai bine nu ma intalneam cu amicul meu, pentru ca acum imi sta pe creier toata aceasta poveste ... De unde s-o iau pe batranica?

Invatatura de minte: data viitoare nu mai plec fara un numar de telefon ori o adresa.

Furioasa pe neputinta mea

2010-02-16T16:01:00.021+02:00
Va amintiti de clipele acelea in care te simti neputincios si realizezi, totodata, ca viata ta e cea mai minunata de pe pamant?

Azi, in timp ce ieseam din banca, m-a oprit o batranica. Initial, am crezut ca vrea bani si am vrut sa o ignor - ca zici ca lumea, in ultimul timp, e construita doar din batrani care cersesc - dar ceva m-a facut sa ma opresc. Nu ma intrebati ce, ca habar nu am ...

"Doamna, ce scrie pe casa aia mare si frumoasa din fata?", m-a intrebat femeia. Am ridicat ochii si am dat de o cladire pe care scria "Servicii de curierat". I-am spus, dar cand am vrut sa plec, mi-am dat seama ca batranica nu intelesese nimic.

Dupa ce i-am explicat pe intelesul ei cam ce inseamna acel "curierat" si am dat, din nou, sa plec, dezamagita, batranica s-a agatat de mine si mi-a spus cu lacrimi in ochi: "Si eu care credeam ca e o casa care cauta o femeie de servici. Stiti, eu caut sa fiu femeie de servici, ca nu mai am ce manca " ...

Stiti care a fost primul impuls, nu? De a scoate bani din portofel. Stiti care a fost reactia ei, da? De a ma refuza ... elegant ...

M-am blocat, am bajbait un "imi pare rau ca nu va pot ajuta" si am plecat cu un nod in gat, multumindu-i lui Dumnezeu ca inca mai am un loc de munca. Si, evident, furioasa pe neputinta mea ...

As fi fost sau nu colaborator al Securitatii daca mai eram si acum in comunism?

2010-01-31T19:07:00.006+02:00
Ma tot gandesc la asta. Si incercand sa gasesc raspunsul, am ajuns la concluzia ca daca as fi fost maritata - cu vreo 3-4 copii, cu vreun barbat care sa-mi fi mancat deja ficatii, cu un job de laboranta ori de profesoara prin Vaslui - as fi dat cu subsemnata, de frica sa nu i se intample ceva familiei.

Daca, insa, eram nemaritata si la fel de revolutionara ca acum, sigur as fi fost ori la puscarie ori fugita din tara...

Prefer, insa, sa aleg a doua varianta, cu tot cu cele 3 cuvinte din final...

Hmmm

2009-08-23T08:16:00.003+02:00
Nu ştiu cum se face, dar de câte ori mi-s io de serviciu, în special în weekend, au loc tot felul de tragedii. Cad avioane, mor oameni în accidente rutiere, se împuşcă unii pe alţii ...

De ce e meseria mea. Inutilă.

2009-06-20T13:16:00.002+02:00
Meserii inutile: ziarist
de Lelia MUNTEANU, Gândul

În cartea de căpătâi a ocupaţiilor din România – Nomenclatorul de Meserii, între două profesii nobile, „zdrobitor şi uleiator textile“ (826115) şi „zidar coşuri fabrică“ (712202), s-a strecurat un job pe care vi-l citesc rar, să nu mă încurc: ziar-ist (245123). Ce e un ziarist? Nu ştiu. (Şi nici nu vreau s-o deranjez pe Mihaela Rădulescu la Monte Carlo).

Scriu textul ăsta pentru toate ţigăncile împuţite şi toţi găozarii care se aruncă în fiecare dimineaţă în apele murdare ale realităţii româneşti, pentru cei care şi-o iau pe cocoaşă la manifestaţiile de stradă, pentru cei care sprijină poarta partidelor până târziu în noapte ca să obţină o declaraţie ineptă de la vreun politician firoscos, pentru cei care, cu un covrig în mână, păzesc cârciumile de lux, aşteptând să iasă câte un Important cu scobitoarea între dinţi să le zică ce şi cum despre lume şi viaţă, scriu pentru cei care se împrumută de la o leafă la leafă.

Ziarist e ăla pe care îl dau jos pompierii din barcă la inundaţii, care bântuie oraşul pe caniculă, care transmite în redacţie cu stresul să prindă prima ediţie şi şefii îi schimbă titlul şi-i ciopârţesc materialul cum cred ei mai bine. Ziarist e ăla căruia, la şedinţa de sumar, eu – de pildă – care le ştiu pe toate, îi dau indicaţii preţioase, îi povestesc cum e afară, deşi n-am mai ieşit din birou de pe vremea când găina năştea pui vii.

Ziarist e ăla care-a prins un subiect, nu ăla care i-l citeşte la televizor între două calupuri de publicitate sau ăla care uită să-l semneze când îi dă drumul pe print. Ziarist e ăla care s-a dus la o şcoală de vară cu lăutari, la o paranghelie politică: „Ce viaţă frumoasă ai!“, i-am zis. „Bagă marfă, 3500 de semne!“. Şi mi-a răspuns: „Până-n doişpe. A murit tata“. Şi l-am iertat pe piţifelnic, deşi corect era „douăsprezece“. Ziarist e ăla care n-a citit despre cele trei idei pure ale raţiunii la Kant (har Domnului că nu s-a spurcat la filozofie, asta l-ar reabilita în ochii preşedintelui). Ziarist e ăla care trece prin viaţa lui ca acceleratul Bucureşti-Ploieşti prin halta Româneşti, fără să oprească. Ziarist e ăla căruia i s-a dus smalţul la cadă şi mâine trebuie să scrie despre noile modele de jacuzzi. Ziarist e idiotul ăla care transmite din tomberonul cu aviare, din râtul porcinei şi tu-l iei la mişto că nu-şi găseşte cuvintele. Ziarist e ăla care te plimbă prin wonderland când copiii lui au muci şi febră. Ziarist e ăla care a visat, ca şi tine, să schimbe lumea şi, noaptea târziu, când ajunge acasă şi bate ca un dement în geamul buticului din colţ să deschidă şi să-i dea o pâine, observă că a mai trecut o zi, aceeaşi mereu, ştergându-şi spaimele pe sufletul lui de rumeguş.

E cinic când îţi bagă reportofonul pe gât şi te-ntreabă ce simţi „în aceste clipe grele“, fiindu-i până şi lui evident că simţi fierul rece al tărgii de pe ambulanţă? Poate că-i cinic. Vă spun însă un secret: de multe ori nu-l interesează ce simte ăla, dar milioane de oameni vor să afle răspunsul. Greşeşte de multe ori, o chiflează; de multe ori striveşte destine cu vârful pixului. Dar puteţi să mă credeţi pe cuvânt: plăteşte pentru greşelile lui mai crunt decât vă închipuiţi.

Ziarist e ăla care-ţi mestecă actualitatea ca să-ţi fie ţie mai uşor s-o înghiţi, care aleargă de chiaun după exclusivităţi, care dezleagă enigmele vieţii tuturor, dar stă prostit, fără să priceapă nimic, în pragul propriei existenţe, aflând despre viaţa lui în cel mai bun caz pe surse.

Cine-i mai ţine minte pe cei doi ziarişti de la Antene, reporteriţa şi cameramanul, care au sărit în aer odată cu subiectul lor? Mai ştiţi că avea fiecare un nume, ca NH4NO3 (azotatul de amoniu) din cisterna care a explodat? Elena Popescu şi Ionuţ Barbu. Dacă-şi alegeau meseria 111014 din Nomenclator, acum erau în viaţă. (În dimineaţa aia care fumega gros, cei din regie au rămas o vreme cu mâinele pe butoanele cu care le ridicaseră calea, ca în fiecare zi.)

Scriu textul ăsta pentru toţi cei pe care-i citesc, şi-i ascult, şi-i văd altfel decât îi citiţi, îi ascultaţi şi-i vedeţi voi, cu care am mâncat pe un colţ de masă, lângă care am trăit mai mult decât lângă familia mea, pentru fraierii care fac o meserie la care toată lumea zice că se pricepe. Scriu pentru smintiţii care sunt obligaţi să privească viaţa cu ochii larg deschişi, atunci când voi închideţi ochii. Scriu pentru toţi cei care simt gustul de cenuşă al deşertăciunii şi ştiu că de meseria asta trebuie să te laşi la timp. Şi, ai dracului derbedei, nu se lasă.

P.S. L-am postat pe tot, pentru că blogspotul îmi refuză linkul spre articol.

Bucureşti, 16 iunie, ora 14, peste 30 de grade ...

2009-06-17T12:28:00.002+02:00
... vatmanul unui tramvai a dat, cică din greşeală, drumul la căldură ... Şi aşa a mers de la Casa Presei până în Crângaşi, deşi urla toată lumea la el. Mai departe, nu ştiu ce s-a întâmplat, mă întreb şi acum, dacă o mai fi în viaţă omul...

Vama Veche va avea pistă pt biciclete, terase la mare, canalizare şi zonă centrală

2009-03-17T21:12:00.010+02:00

Din 2 mai până la punctul de trecere în Bulgaria (inclusiv în Vama Veche), va exista o pistă pt biciclete, construită pe drumul paralel cu marea. Drumul va fi astfel asfaltat şi va fi doar pt pietoni şi biciclete, nu şi pt maşini, ca până acum.

Vama Veche va avea şi un fel de zonă centrală.

Aproape de mare vor fi miniterase.

Vama Veche va avea şi canalizare. Proiectul a costat 6 milioane de euro.

Gulaş, Expirat şi Bavaria au dispărut, pt că ar fi fost construite ilegal.

Expirat va reveni, dar în formă legală.

Şony şi Stuful (Ovidiu) rămân ca şi până acum, pt că sunt legale. Toate celelalte caşcarabete construite ilegal au dispărut, la rândul lor, şi ele.

Humanitasul va primi un alt spaţiu.

Clădirile care se vor construi nu vor putea fi mai mari de P+1.

>

DESTINE CUTREMURATE

2009-03-04T10:20:00.028+02:00
A fost odata ca niciodata... A fost odata, o tentativa de oras. Cu 2 blocuri si vreo cateva sute de bordeie. Acum are mii de apartamente si cateva bordeie.

Cutremurul din 4 martie 77 a prins crema comunista a orasului in Casa de Cultura, unde tocmai se numarau voturile pentru alegerea noului primar, pe atunci, to'arshu' prim-secretar. Chiar inainte de a fi ales, noul prim-secretar a luat "atitudine" de PCR-ist cu diploma: a blocat usile cladirii, temandu-se ca vor pleca to'ar'shii mai repede decat ar trebui ... Se stie: disclipina era "calitatea" nr 1, in comunism. Si nu era de gluma cu asta ...

Cand a inceput sa vuiasca sala, to'arshilor li s-a facut frica. Cand s-a daramat peretele de langa prezidiu, to'arshilor le-a inghetat sangele in vene. Un to'arash batran, cu experienta anului '40, a inceput sa urle: "Cutremuuuur"... Si cei 300 de to'arashi s-au bulucit spre iesiri. Nici ei nu-si mai amintesc cum si cand au deschis usile cu forta fricii. Calcandu-se in picioare, to'arashii au reusit sa iasa din Casa de cultura. O femeie de 30 de ani, gravida in cateva saptamani, a lesinat si doar destinul a decis sa mai traiasca. Pana s-o calce toti in picioare, a fost luata pe sus de un militian si dusa departe de lumea dezlantuita ... A doua zi, insa, a pierdut copilul ...

Tot a doua zi, to'arshu' prim-secretar a sunat la centru:" Orasul a fost distrus in proportie de 80%...", anunta acesta. O minciuna sfruntata ... Nu fusese afectat mai mult de 5% ... Iar cand to'arshul cel mai iubit dintre to'ar'shi a anuntat ca vine in oras urgent, pentru a vedea cu ochii sai dezastrul naturii, to'ar'shul prim-secretar a inlemnit. Facuse o greseala, iar el a realizat-o abia atunci, pe ziua ...

Pana sa vina to'ar'shu' Ceausescu, casele micutului oras fusesera rase, in ritm pioneresc, de excavatoare ...
Intre timp, s-a facut si bilantul mortilor: 4, dintre care 2 nu erau din oras, ci doar in tranzit...
Cand a ajuns to'ar'shu', era exact cum fusese informat: asa ca a dat ordin sa fie reconstruit totul, casele sa fie inlocuite cu simbolul socialist: blocurile si, mai mult, numarul acestora sa fie mai mare: industrializarea orasului va aduce cu siguranta mai multi muncitori in zona.

6 ani au trecut pana cand Ceausescu a zis: STOP! O parte dintre blocuri au ramas in stadiul de "schelet" si pe acestea au aparut panouri imense cu: TRAIASCA PCR! TRAIASCA CEAUSESCU! Macaralele si buldozerele fusesera pitite. Toti securistii erau impanziti in multime. Ca si prima data, Ceausescu a venit, a "vazut", a oprit marile realizari marete, pentru ca punga cu bani ajunsese la fund si dus a fost. De atunci, prea "iubitul" nu a mai lasat urma de picior in oras ...
8 blocuri au ramas ca dupa cutremur. Si asa au sunt si in zilele noastre. In 2000, un copil a murit, cazand de pe schele ...

E un oras mort, cu oameni tristi, fara suflu, cu magazine inchise, fara un restaurant unde sa poti manca; nici macar covrigi nu gasesti aici. Ce cinematograf, ce Casa de cultura, ce scoala de elita?

In '77, avea 16.000 de locuitori. La Revolutie, 20 si ceva de mii. Acum, ZIMNICEA, din judetul Teleorman, are tot 16.000 ...

PS: Ce s-a intamplat cu prim-secretarul care a dat ordin sa fie ras orasul Zimnicea? S-a dus dupa Ceausescu, ce sa faca si el ...

Jurnaliştii italieni s-au calmat

2009-03-03T21:41:00.003+02:00
Nu tu ţigani, nu tu violuri, nu tu crime ...
Acum o săptămână, la Realitatea TV, a fost o emisiune cu jurnaliştii italieni. Pe mine nu m-au impresionat, nu am înţeles dacă au o problema reală cu românii-ţiganii sau nu. Nu m-au impresionat nici reportajele lor despre România sau despre romi, în afară de o urmărire din maşină sau o înregistrare cu camera ascunsă prin aeroport, nu am remarcat nimic care să-mi fi rămas în minte. Înţeleg doar că au fost ei încântaţi de un reportaj de-al meu din Italia când am umblat îmbrăcată în ţigancă şi am fost şi prin taberele de romi. Mai bine m-ar chema în Italia, că tot mi-a plăcut la nebunie Roma, să le fac şi lor nişte reportaje şi să termin şi de vizitat ce n-am apucat să vizitez :))

Am întâlnit şi romi deştepţi

2009-02-23T23:24:00.005+02:00
Şi romi cinstiţi. Şi bogaţi, şi săraci. Ştiu că şi romii sunt români, dar am preferat să fac această diferenţă, ca să se înţeleagă despre ce e vorba.
Am cunoscut ong-işti, profesori, doctori, profesori, politicieni, ziarişti şi lista poate continua. Adică nu toţi trăiesc din sau în gunoaie şi nu toţi fură, violează sau omoară.

Viaţa privată a preşedintelui

2009-02-22T15:23:00.012+02:00
Sâmbătă seara. Predeal. Restaurantul Rozmarin. Muzică populară. Mâncare bună. Voie (şi mai) bună.

La un moment dat, intră o domniţă. Mă gândesc: ce seamănă fata asta cu Elena Băsescu! Imediat, intră o alta. De data asta, chiar era Maria Băsescu, nu putea şi ea să semene cu ... ea. Evident, apare şi preşedintele. Se duc la o masă, se aşază şi, până să dea comanda, vreo 15 ziarişti de la masa noastră s-au dus buluc peste ei. Doar pentru a-l saluta. Când a realizat că nu e nici un pericol - nici o cameră video prin preajmă, nici un ziarist care să-l întrebe pe unde a fost sau ce părere are despre evenimentele din Italia - preşedintele s-a relaxat. Întâi, a dansat cu doamna Băsescu. Apoi, a intrat în hora ziariştilor. Cu tot cu prima doamnă, cu tot cu Elena. (Apropo, în realitate, Elena e mai drăguţă decât în unele poze).

Apoi, fiecare şi-a văzut de treburile lui. Ziariştii şi-au continuat între ei discuţiile începute înainte de a apărea preşedintele, familia Băsescu şi-a terminat vinul comandat şi a plecat unde trebuia să plece.

Am fost surprinsă să constat că peste 20 de jurnalişti (câţi eram acolo) au ştiut, fără să vorbească unii cu alţii, să îi respecte viaţa privată a preşedintelui.

Concluzia: Şi jurnaliştii sunt oameni, deşi mulţi (şi pun pariu că mai ales preşedintele) ar jura că nu ...

(P.S. Acum vreun an şi ceva, am refăcut traseul vieţii preşedintelui, de când era copil până a ajuns preşedinte. I-am cunoscut o parte din familie, foşti colegi de generală, liceu şi facultate, foste prietene, foşti profesori, foşti colegi de "marinărie", etc... Intr-o zi, poate-o sa si scriu despre asta. Ori poate nu :)

Presa din Italia şi-a pierdut "ouăle" printre manipulările politicienilor

2009-02-20T11:16:00.008+02:00
Suferă presa italiană de criza (de după) Mailat, de criză economică sau de criza de imagine a politicienilor care parcă abia aşteaptă ca un român să comită o infracţiune gravă?
Nu, nu ţin cu infractorii, fie ei de etnie romă ori nu. Pur şi simplu încerc să găsesc o logică pentru tot ce s-a întâmplat până acum. Când am fost în Italia, în toamnă, am constatat pe pielea mea că italienii nici măcar nu se uită urât la romii noştri. Pur şi simplu îi ignoră şi îi tolerează pentru că nu au încotro. Iar dacă presa de acolo, manipulată de politicieni, nu s-ar fi ambalat atât de mult, io pot pune pariu că nu s-ar fi ajuns la revoltele de stradă, anunţate de câteva zile încoace.

* în acest context, cuvântul "ouă" se referă la ... "personalitate"

Cadou de ziua mea - concertul Madonnei de la Bucureşti

2009-02-19T10:49:00.009+02:00

Madonna va canta la Bucureşti, pe 26 august, în cadrul turneului mondial "Sticky & Sweet Tour", într-un spectacol sponsorizat oficial de Vodafone Romania, promovat de Live Nation şi organizat de Emagic în Parcul Izvor.

Invitat special: Paul Oakenfold.

Asta înseamnă că ora 00.00 a zilei de 27 august mă va prinde, teoretic, la concertul Madonnei şi nu pe alte meleaguri, aşa cum imi făcusem planul ...

Proştii cu funcţii să stea la rând, vă rog ...

2009-02-15T11:20:00.005+02:00
Pentru că:
sunt atât de mulţi proşti cu funcţii, încât cred k ar trebui să se dea cartele special făcute pentru proşti, k pe timpul lui Ceauşescu (evident, alt prost mare în stat). Sau, mai bine ar fi k proştii cu funcţii să-şi înnoade punga de cu seara pe ţeava magazinului pentru proşti, unde se vinde, evident, în prostie, prostia.

E mai bine

2009-02-13T16:45:00.001+02:00
Să devii erou naţional după o moarte prematură?
Sau să trăieşti până la adânci bătrâneţi în anonimat?

Dumnezeu în ce zodie o fi?

2009-02-11T17:20:00.002+02:00
De ne face uneori să îl urâm până la moarte?

Nu pot fi salvatoarea acestei planete

2009-02-08T12:04:00.006+02:00
Nu pot salva vieţi, nu pot salva oameni nevinovaţi din închisoare, nu pot opri războaie, nu pot ajuta oamenii săraci. Nu pot schimba lumea în bine.

Dacă aş putea, aş face-o, însă eu sunt mult prea mică pentru o lumea atât de mare ...

"Deşi lumea toată e plină de ură, inimile încă mai sunt pline de iubire"

2009-02-08T11:43:00.010+02:00

De ce toată lumea vorbeşte despre un om de calitate doar după ce moare? Poate pentru că nu ştim să apreciem valoarea lui atunci când este în viaţă ?

Nu am auzit în viaţa mea despre handbalistul Marian Cozma până astăzi, dar mi-a rupt sufletul când am auzit cum a murit la doar 26 de ani. Să fie el mai valoros acum, mai ales după ce s-a aflat că era supărat pe echipa naţională, pentru că nu era scos în faţă atât cât trebuia?

Stau şi mă întreb: a plecat din România pentru bani sau pentru că nu era apreciat cât trebuia AICI ??? Dacă e a doua variantă, atunci criminalii (morali) sunt cei care nu au ştiut să-i aprecieze valoarea ... Altfel, la ora asta, Marian Cozma se afla în România, şi viu şi nevătămat. Şi, vorba lui, "deşi lumea toată e plină de ură, inimile încă mai sunt pline de iubire".

DUMNEZEU SĂ AIBĂ GRIJĂ DE EL!

Când mă gândesc la unii oameni din jurul meu

2009-02-02T19:46:00.001+02:00
îmi vine, pur şi simplu, să vomit.

Norocul meu că maică-mea nu citeşte blogul...

2009-01-30T23:56:00.006+02:00
Doamneeeeeeeee, ce săptămână!
Şi nici măcar nu s-a terminat.
Simt că o să îmi plesnească venele în cap.
Au venit toate odată - jafuri, furt de arme, conferinţe de presă, declaraţii peste declaraţii, subiecte de reactualizat, capturi de droguri, montaj, montaj şi iar montaj, editat, editat şi iar editat şi toooooooot aşaaaaaaaa.
Partea cea mai proastă e că nu-mi amintesc să fi apucat să mănânc ceva hrană caldă, toată săptămâna...

În ceaţă. Totală.

2009-01-27T22:52:00.002+02:00
Ieri, Cartel Alfa a ieşit cu un comunicat. Nu vor, de fapt, să renunţe la legea privind drepturile de autor, ci doar la cele pentru contabili, nu mai ştiu cine, şi pentru jurnalişti.

Azi, Geoană, la o întâlnire cu Clubul Român de Presă, a zis că partidul său va propune ca jurnaliştii să fie scoşi de pe această listă neagră.

Specialiştii în Drept şi reprezentanţii ONG-urilor media susţin că o lege, de acest fel, împotriva jurnaliştilor ar fi neconstituţională.

Sindicatele jurnaliştilor se revoltă şi ele.

Păi şi atunci unde e problema? Doar în capul unora? Că la mine în cap e ceaţă deja. Totală.

"Jurnaliştii nu mai au dreptul la drepturile de autor"

2009-01-24T16:09:00.010+02:00
mi-a zis astăzi Bogdan Hossu, după ce ieri a declarat că "Guvernul ar putea adopta în februarie o Ordonanţă de Urgenţă prin care să elimine remunerarea sub formă de drepturi de autor. Ordonanţa ar urma sş elimine ceea ce guvernanţii consideră "salarii mascate", drepturile de autor fiind impozitate doar cu impozit pe venit (16%, dupa o deducere de 40%), în timp ce pe salarii se aplica o serie de contribuţii ale angajatorului şi angajatului (contribuţii la asigurarile de sănătate, la asigurările sociale, etc).

Dacă ieri se eliminau drepturile de autor, azi au întors-o ca la Ploieşti, au găsit în cine să dea - în jurnalişti, care nu sunt "creatori", după cum mi-a spus Hossu, fiindcă nu-s nici sculptori, nici arhitecţi, nici scriitori. Şi dacă, în afară de cartea de muncă, mai există şi alte colaborări, pe aceste colaborări, să se plătească impozitele întregi, a mai afirmat Hossu. Asta chiar e bună.

Şi, băăăă, guvernanţii lu' peşte prăjit: dreptul de autor e un drept de proprietate, nu e un drept de muncă, da?

Apropo de asigurările sociale. În urmă cu câţiva ani, am avut o problemă medicală ce părea a fi foarte gravă. Deşi la spital ar fi trebuit să mă ducă direct la tomograf, m-au pus să aştept la coadă, mi-au spus că mă costă 3,5 milioane de lei tomografia (asta era in 2001), fără să mă întrebe dacă am plătite asigurările de sănătate şi abia după ce au aflat cu ce mă ocup, au intrat în fibrilaţii: am intrat prima la tomograf, nu am mai plătit tomografia, din nou nu m-a întrebat nimeni dacă am contract de muncă sau nu şi am ajuns într-o rezervă de lux in 2 minute.

De atunci, prefer să-mi plătesc toate investigaţiile medicale la clinicile particulare, nu vreau să mai aud de spitalele de stat din România şi, consider, în acelaşi timp, că nu merită statul ăsta să îi plătesc asigurări sociale. Iar când oi face copii, nici nu mă gândesc să îi fac în vreun spital de stat, de unde nu ştii sigur dacă o să ieşi cu un copil întreg sau viu...

Guvernul încurajează munca la negru

2009-01-23T22:23:00.020+02:00
Guvernul şi celelalte instituţii plătite din banii publici să pună mâna să:
renunţe la maşinile scumpe, PLĂTITE DIN BANII PUBLICI,
la şoferii personali, PLĂTIŢI DIN BANII PUBLICI,
la protocol, CONSUMAT DIN BANII PUBLICI,
la computerele de ultimă generaţie, ACHIZIŢIONATE DIN BANII PUBLICI,
la deplasările în străinătate, la diurnele din străinătate, PE BANII PUBLICI,
la milioanele de sporuri pentru magistraţi, DIN BANII PUBLICI,
la primele pentru vacanţe, DIN BANII PUBLICI,
la primele pentru copiii angajaţilor pt 1 iunie sau pentru Crăciun, TOT DIN BANII PUBLICI,
la comisioanele grase care se iau pentru favorizarea unor firme care repară drumuri naţionale, europene sau autostrăzi, PLĂTITE DIN BANI PUBLICI,
să pună impozite pe şpăgile nesimţite luate de medici, DIN BUZUNARELE POPORULUI,
şi
să renunţe la multe alte cheltuieli INUTILE, FĂCUTE DIN BANII PUBLICI,
să scadă CAS-ul şi celelalte impozite, care-s de-o nesimţire crasă,
nu să se apuce să scoată drepturile de autor din "funcţiune", k or să ajungă jurnaliştii, scriitorii, compozitorii şi mulţi alţii să moară de foame.
Dacă noi nu ne plângem că primim o bună parte din salarii pe drepturi de autor, de ce se bagă Guvernul ca musca-n curu' calului? Sau şi-au propus să încurajeze munca la negru?

P.S. Ioana Avădani, de la Centrul pentru Jurnalism Independent, îmi spune că există legislaţie la nivel european pentru drepturile de autor prin care statele membre trebuie să-şi armonizeze legislaţia în materie de copyright. Deci, Romania, teoretic, nu va putea să "elimine remunerarea sub forma drepturilor de autor"...

Pe mine, însă, nu m-ar mira, ca, practic, situaţia să nu fie ca în teorie, dacă tot au ieşit cu astfel de declaraţii . Asta înseamnă că juriştii angajaţi la Guvern, pe banii publici, nu mai au ce căuta acolo, ar trebui schimbaţi cu unii competenţi.

Sau, ba nu, ar mai fi o variantă: să renunţe de tot şi la salarii, şi la ajutorul de somaj, şi la indemnizaţiile pt mame, şi la alocaţiile pt copii, şi la pensii. Şi să muncim toţi gratis ...

Tom şi Jerry, pe marele ecran

2009-01-23T09:42:00.003+02:00
Hollywoodul le pregăteşte o surpriză celor mici, dar şi celor care nu s-au plictisit de Tom şi Jerry, chiar dacă au trecut de vârsta copilăriei. Este vorba de un lungmetraj cu aventurile celor doi eroi de desen animat, ce va fi lansat pe marile ecrane. E drept că, deocamdată, nu se ştie nici măcar când va începe producţia filmului. Tom şi Jerry au făcut deliciul a generaţii întregi şi au fost eroii a 114 scurtmetraje de televiziune.
Realitatea tv

Atât de "mari", şi, totuşi, atât de "mici" ...

2009-01-21T22:19:00.005+02:00

PSD-iştii Mircea Geoană (preşedintele partidului) şi Liviu Dragnea (noul ministru al Internelor). Nu par foarte fericiţi, o fi din cauza frigului?

Astăzi, Dumnezeu m-a văzut plângând

2009-01-20T19:36:00.005+02:00
Se întâmpla la ora când se anunţa că euro a depăşit 4,3 lei. Am refuzat să calculez, din nou, la cât mi-a crescut rata la casă. Pentru că mă bufnise plânsul, am fugit la baie - eram la serviciu - m-am încuiat acolo şi am plâns. După ce m-am răcorit, mi-am aranjat faţa bocită şi m-am întors în redacţie ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic.

La scurtă vreme, am fost anunţaţi că se măresc salariile ...

Ce aş fi vrut io să devin când ajungeam mare

2009-01-18T17:35:00.004+02:00
Păi să vă spun: "INVIZIBILĂ". Şi acum, după muuuulţi ani de când nu mai sunt mică, încă îmi mai doreeeeeesc să pot deveni invizibilă. Aş trăi într-o lume atât de "curată" şi "nevinovată"... Aş avea io grijă să se întâmple asta...
Până "atunci", însă, încă mai încerc să mă obişnuiesc cu lumea din jurul meu, pe care, în mare parte, nu o înţeleg.
Iar de când cu criza asta, văd că, din ce în ce mai mulţi, au început s-o ia razna complet.

Cine n-are minte, să-şi închirieze

2009-01-17T20:16:00.008+02:00
O ştire despre astronomul Aurora Simionescu apărută pe site-ul Realitatea TV a dus la nişte reacţii total necontrolate şi neargumentate ale unor oameni cu zero neuroni în bibilică. Nu sunt fan PSD, DELOC chiar, nu l-am văzut decât o singură dată pe tatăl Aurorei (care e primar de Brăila şi face parte din PSD), înainte de Crăciun, când m-am dus să realizez interviul cu ea, nu mă interesează, în general, politica, pentru că, pur şi simpul mi-e greaţă când aud de acest subiect, însă comentariile de pe site chiar m-au deranjat. Câtă minte poţi să ai, să te legi de o fată, care la 24 de ani a făcut ce n-au făcut alţii în 100 de vieţi, doar pentru că tatăl ei e politician? Oare câtă? Mai pe româneşte, ce treabă are sula cu prefectura? Cum poţi gândi că, doar pt că tatăl ei e primar şi PSD-ist, înseamnă că aşa a ajuns ea să facă o descoperire sau să obţină o bursă de la NASA?

Fulgi de zăpadă

2009-01-16T22:51:00.003+02:00

"Fata dintre stele" a obţinut o bursă "Einstein Fellowship", oferită de NASA

2009-01-15T21:42:00.013+02:00
Şi sunt foarte mândră de ea. O dată pentru că e de-a noastră, chiar dacă a plecat din România şi, zic io, bine a făcut, şi o dată pentru că am cunoscut-o personal şi mi-a făcut o impresie foarte bună. E deşteaptă foc şi de o modestie rar întâlnită.

Mi-a promis, glumind, evident, că dacă va ajunge la NASA, mă va lua consilier de imagine :)
Eu o să aştept, chit că n-o să apuc ziua aceea :))

Dar până atunci, aştept să mai facă cel puţin o descoperire şi să primească premiul Nobel.

Ca să înţelegeţi ce tot spun io aici, pentru cei care nu au auzit încă de ea, are 24 de ani, e născută şi şcolită - până la facultate - la Brăila, în clasa a-XI-a a obţinut o bursă în SUA, a făcut facultatea de astrofizică în Germania şi a fost acceptată ca doctorand fără examen.

Alături de alţi cercetători din Germania şi Olanda, anul trecut, a observat, în premieră, o bucată din universul ascuns până acum oamenilor.

Numele ei este Aurora Simionescu, iar eu am "botezat-o" "fata dintre stele".

"Am promisat, iar promisatu-i promisat"

2009-01-14T18:30:00.005+02:00
Sunt dezamăgită, dezamăgită, foarte dezamăgită, chiar extrem de dezamagită.
Şi promit k în această persoană nu o să mai am încredere niciodată. (E vorba de partea profesională, nu are treabă cu altceva).
Vorba lui frate-miu' (pe vremea când avea 5 ani): "ai promisat, iar promisatu-i promisat" .

Pe perioada crizei economice, Guvernul român va asigura slujbe pentru şomeri

2009-01-14T10:24:00.003+02:00
Acestea vor fi oficiate de preoţi, episcopi şi mitropoliţi.
E o glumă care circulă pe messenger.
Şi, chiar de ar fi aşa, tot n-ar fi bani. Guvernul are buzunarele goale, iar popii sunt obişnuiţi să le dai bani la negru, k să aibă şi gura lor ce mânk (bine).

Pe perioada crizei economice, scuzele înlocuiesc argumentele

2009-01-12T23:20:00.011+02:00

De ce am din ce în ce mai tare senzaţia k park unii abia aşteptau criza asta financiară, k să poată servi şi ei, în sfârşit, scuze în loc de argumente?

Şi de ce criza asta îmi accentuează sentimentul k domnul "respect" a dat bir cu fugiţii pe altă planetă decât pământ? Doar pt k unii nu au avut noroc să crească mai mari decât alţii, deşi poate meritau mai mult(e) decât ei?

Iar când o să treak nenorocita asta de criză şi lucrurile vor fi în favoarea celor mici, vor mai fi reacţionat cei mari tot fără lipsă de respect faţă de cei mici? Atunci cine o să primeze? Tentativele de argumente ale celor mari sau scuzele celor mici?

P.S. "Cei mici" nu se referă, în nici un caz, la copii, iar "scuzele" nu au legătură cu părerile de rău ...

Ce pot să mai fac?

2009-01-10T18:18:00.006+02:00
O perioadă bună, pe la începuturile mutării mele, vecina de jos asculta în fiecare seara, la maxim, de la ora 10, Realitatea TV, fiind foarte pasionată de Realitatea te priveşte. Până nu i-am bătut de vreo 5 ori în uşă şi de alte 5 ori în calorifer nu a dat sonorul mai încet nici să o fi picat vreo unul cu ceară.
Când am vorbit cu administratorul, mi-a zis că e imposibil ca vecina mea să fie fan Realitatea. I-am explicat că doar Realitatea te priveşte, pentru că în restul zilei, când mai sunt pe acasă, ea ascultă radio.
Ei, iată că m-am înşelat. De ceva vreme, femeia stă cu Realitatea non-stop deschisă, şi la ştiri şi la sport şi la vreme, la orice ... Şi a luat-o de la capăt, sonorul e la maxim. Mă întreb io oare, cum pot să mă duc să îi fac femeii scandal, când ea face o bucăţică de audienţă televiziunii la care lucrez, şi, dacă există audienţă, există, teoretic, şi publicitate, iar dacă există publicitate, îmi pot lua şi io salariu, în fiecare lună, pe data de 5?

Să vă fie RUŞINE!

2009-01-09T15:14:00.009+02:00
"Deputaţii Eugen Bădălan(PDL), Valeriu Zgonea(PSD) şi Eugen Nicolaescu(PNL) au solicitat Camerei Deputaţilor bani de cazare în Bucureşti deşi deţin în proprietate un apartament în Capitală", scrie Adevărul.

Solicit şi eu, pe această cale, statului român, să-mi plătească diferenţa de rată la casă, de 1.000 de lei, care a crescut, treptat, în câteva săptămâni, de când euro a luat-o razna, ca să nu fiu nevoită să mă mut înapoi cu chirie, după ce îmi va fi luat casa banca (Doamne fere') ... (S-o scriu la computer sau de mână?)

Sănătoşi să fim, k altora să le poată fi mult mai bine decât ne e nouă...

2009-01-08T21:24:00.008+02:00
Mi-am propus să încerc să postez zilnic câte ceva. Doar k azi n-am sesizat nimic deosebit în jurul meu. M-am enervat, am muncit fără să clipesc, cu exceptia unei pauze de 10 minute, timp în care mi-am dat seama, pt a mia oară, k nu ştiu cum se face, dar unii muncesc de le sar mucii şi alţii ridik laurii. Dar park ce mai contează? Vorba aia, sănătoşi să fim, k altora să le poată fi mult mai bine decât ne e nouă...

Când ajuţi, cineva zâmbeşte

2009-01-07T19:22:00.001+02:00

Prefer să fiu săracă şi sănătoasă

2009-01-05T22:34:00.009+02:00
decât bogată şi fără minte.
Prefer ca, la fiecare salariu, să îmi împart banii de 5, 10 sau de 100 de ori, până îmi ies socotelile, decât să am de toate la nas.
Prefer să fiu sănătoasă la cap şi nu numai, decât să fiu inconştientă şi să omor oameni, din cauza neatenţiei, doar pentru că am impresia k-s cineva, am bani şi putere.
Prefer să fiu şi săracă şi sănătoasă, decât să ajung să-mi iau zilele din cauza remuşcărilor.

Căci, până la urmă, ce luăm cu noi, când ne ducem pentru totdeauna? În nici un caz conturile din bancă, terenurile, bijuteriile ori maşinile ... Ci sufletul ... curat sau mai puţin curat. Poate k pe lumea cealaltă, "starea" sufletului chiar contează ...

Amintiri din copchilărie

2009-01-04T13:56:00.016+02:00
Multă vreme, chiar mulţi ani, mi-am tot închipuit cum o să reacţionez când o să mă întâlnesc cu gaşca mea din adolescenţă. Şi, întotdeauna, am crezut că mă voi întîlni cu ei, în acelaşi părculeţ din Vaslui, "Secu", unde ne petreceam serile de vară jucând cărţi, stând la taclale sau mutând sticla de suc sau de vin de la unul la celălalt ...

Şi iată că, după 16 ani, fără să mă mai gândesc la asta de ceva timp, i-am revăzut pe cei mai mulţi dintre ei. De Crăciun, în mall-ul din Vaslui. Erau la o masă, mâncau pizza. Io nu i-am văzut din prima, dar mi-a atras soră-mea atenţia.

Recunosc : am avut emoţii cum de mult nu am mai avut. Mi-am amintit de serile de "rockăreală", de certurile lui taică-miu, care făcea spume că umblam cu pletoşi, ba chiar mi-am şi furat-o o dată (mi-a rupt toate posterele din camera mea si mi-a dat o palmă, de mi-au sărit ochelarii după butelie - era ruseask, înaltă şi roşie - şi nu-i mai găseam).

Mi-a trebuit ceva curaj ca să mă duc la masa lor - toţi erau cu familiile, toţi aveau copii.

Deşi m-am temut pentru o clipă că nu mă vor recunoaşte, m-am înşelat. I-am invidiat atunci şi încă îi invidiez pentru faptul că, şi acum, după atâţia ani, au rămas în aceeaşi gaşcă ...

O fi vreun semn?

2009-01-04T00:29:00.006+02:00
Anul acesta imi doresc sa .... si sa ... si mai ales sa ...
Noaptea dintre ani m-a prins cu portofelul sub brat, cu o mana pe Gogo si cu paharul de sampanie in cealalta. Desi am zis ca in acea noapte DOOOOORM, pt k de mult imi doresc sa ma prinda Revelionul DORMIIIIND (anul trecut, de exemplu, de Revelion, am filmat, in anii trecuti, am tot fost la munte), la 12 fara 2 minute, m-am trezit instant, m-am dus la geanta, am luat portofelul si cand a batut gongul, io am pus mana pe Gogo, fara sa ma gandesc la asta macar.
Dupa care mi-au tot venit mesaje de genu': anu' asta, sa faci un bebe, sa te prinda anul celalalt cu un copil ... si ink vreo trei asemanatoare.
Hmmm, ma tot gandesc, o fi vreun semn?

Filmele anului 2009

2009-01-03T08:36:00.002+02:00
AICI - PREMIERELE CINEMATOGRAFICE

“Star Trek”, “Harry Potter”, “X-Men” şi “Ice Age” se numără printre cele mai aşteptate pelicule ale acestui an cinematografic, în care predomină remake-urile şi continuările. Istoria a demonstrat că în vremuri de criză încasările la box-office “înfloresc”. Pe acest “efect” mizează şi marile studiouri, care vor lansa, anul acesta, producţii spectaculoase.

Seria X-Men se întoarce cu povestea personajului Wolverine, în cea de-a patra peliculă despre aventurile mutanţilor, “X-Men Origins: Wolverine”

O lege a lui Murphy spune că “ceea ce începe prost se termină şi mai prost”. Hollywoodul a început anul 2008 cu o grevă a scenariştilor şi l-a terminat în plină criză financiară. Cu toate acestea, 2009 se anunţă un an bun pentru iubitorii de filme.

Cotidianul britanic “Times” a alcătuit o listă a celor mai aşteptate filme ale acestui an, printre care se numără “Harry Potter şi Prinţul Semipur”, “Ice Age: Dawn of the Dinosaurs”, “X-Men Origins: Wolverine”. “Star Trek”, “Păsările” şi “Terminator Salvation”.

Eroi vechi şi noi

Robert Rodriguez, regizorul peliculelor “Planet Terror” şi “Sin City”, face din nou echipă cu actriţa Rose McGowan (“Planet Terror”), pe care a distribuit-o în rolul principal în pelicula “Red Sonja”.

Echipa de actori din primul film al seriei “O noapte la muzeu”, cu excepţia lui Robin Williams, revine anul acesta cu noi aventuri în “Night at the Museum 2: Battle of the Smithsonian”.

„În ciuda distribuţiei care îi include pe Ben Stiller, Amy Adams şi Owen Wilson, filmul, care va fi lansat în mai, va avea nevoie de nişte cronici extraordinare pentru a atrage spectatorii la cinematografe, mai ales că această lună este plină de lansări”, notează “The Times”.

Inspirat din celebra peliculă “8½” a lui Federico Fellini, “Nine” este poate cel mai curajos remake al anului 2009. Cu o distribuţie “stelară” - Nicole Kidman, Daniel Day-Lewis, Sophia Loren, Penelope Cruz şi Judi Dench -, filmul prezintă povestea unui regizor italian, “prizonier” al femeilor din viaţa sa: Luisa – soţia, Carla – amanta şi Claudia – muza şi protejata sa.

De la micul la marele ecran

“Păsările”, o peliculă clasică, semnată de Alfred Hitchcock, va avea un remake în 2009, despre care însă se ştiu foarte puţine detalii, deoarece proiectul este în faza de pre-producţie. Personajele principale urmează să fie interpretate, potrivit “The Times”, deNaomi Watts şi George Clooney.

Celebrul detectiv Sherlock Holmes revine şi el pe marile ecrane, în interpretarea lui Robert Downey jr., într-o peliculă regizată de Guy Ritchie, fostul soţ al Madonnei. Partenerul lui Sherlock Holmes, Watson, va fi jucat de Jude Law.

“Sângerosul” Tarantino

“Star Trek”, unul dintre cele mai aşteptate filme în 2009, a stârnit controverse cu mai bine de jumătate de an înainte de lansare. Numit simplu “Star Trek”, cel de-al 11-lea lungmetraj al seriei se anunţă a fi cel mai “exploziv” dintre toate, cu scene de sex şi violenţă.

Quentin Tarantino îşi potoleşte încă o dată “nevoia de sânge” cu pelicula “Inglourious Basterds”, în care i-a distribuit, printre alţii, pe Brad Pitt şi Mike Myers. Scenele de violenţă care l-au făcut celebru pe Tarantino abundă şi în acest film, în care naziştii sunt scalpaţi şi omorâţi cu brutalitate.

Al patrulea film din seria Terminator, “Terminator Salvation”, are un buget uriaş de 200 de milioane de dolari, dar nu îl are în distribuţie pe Arnold Schwarzenegger.

Tom Hanks şi Dan Brown “recidivează”

“The Wolf Man” nu este, cum poate părea la prima vedere, o continuare a peliculei “Wolf” din 1994 (cu Jack Nicholson în rolul principal ), ci un remake al unui horror clasic din 1941. De data aceasta, personajul principal este interpretat de Benicio del Toro, al cărui tată este jucat de Anthony Hopkins.

După controversatul “Codul lui Da Vinci”, cuplul Dan Brown – Tom Hanks “recidivează” cu o nouă poveste plină de intrigi şi mister: “Îngeri şi demoni”. Lansarea va avea loc în mai, iar în alt rol apare Ewan McGregor.

Şi seria X-Men se întoarce cu povestea personajului Wolverine. De data aceasta, regia nu îi mai aparţine lui Brett Ratner (logodnicul modelului român Alina Puşcău), ci lui Gavin Hood. (www.adevarul.ro)

Dumnezeu sa aiba grija de tine, acolo sus, Bogdane!

2008-12-29T17:41:00.006+02:00

Abia in astfel de momente ne dam seama, din pacate, cat de scurta si de pretioasa este viata de fapt, pe care o consumam, in mare, plangandu-ne de probleme care nu-s deloc probleme ...

http://www.realitatea.net/operatorul-de-imagine-bogdan-patru-a-incetat-din-viata_425121.html

Criza financiara, Iovan si noua iubita

2008-11-13T21:42:00.005+02:00
Din ce am vazut io in juru' meu, lumea e innebunita din cauza crizei financiare care incepe sa ne atace incet dar sigur buzunarele. Oamenii se gandesc daca nu cumva maine vor fi anuntati ca vor fi disponibilizati, daca la anu' o sa mai aiba cu ce sa-si plateasca ratele, daca e bine sa mai faca copii acum, daca si-or mai permite un concediu macar o data la 3 ani, daca, daca, daca... si "jurnalistii" de la Cancan au urmatoarea dilema, pe care le-o "arunca" si cititorilor: "Credeti ca pilotul Adrian Iovan are o relatie serioasa cu colega lui ?"
O fi asta un ziar de mondenitati, dar credeti ca oamenii astia de la Cancan sunt sanatosi la cap ? Pai cui dracu' ii mai pasa daca Iovan ramane cu colega sau se impaca cu nevasta-sa ? Creca nici macar lui ...

Vamă de noiembrie

2008-11-10T20:38:00.010+02:00

E bine ori nu-i bine, caut un răspuns ...

2008-10-31T20:21:00.008+02:00
E mai bine sa ai prieteni, care sa te judece, sau sa nu ii ai deloc?
E mai bine sa le spui ce ai pe suflet sau mai bine stai in banca ta?
E mai bine sa le ceri ajutor, cand ai nevoie, sau e mai bine te ajuti singur, asa cum poti?
E mai bine sa ii accepti pe ei asa cum sunt, chiar daca ei nu te accepta pe tine, asa cum esti, ori ba?
E mai bine?
E mai?
E?

"Şi-aş vrea s-omor pe cineva …"

2008-10-31T16:45:00.016+02:00
In urma unui extemporal dat elevilor de clasa a IV-a dintr-o şcoală americană, la întrebarea: "Cum aţi vrea să serbaţi Halloween-ul?", 80% au răspuns: "Aş vrea să omor pe cineva …"

Da, si io as omori pe cineva.
De exemplu, pe vecina de deasupra.
Pentru k, IN FIECARE ZI, la ora 6 dimineata, se trezeste si asculta cat poate de tare Radio Trinitas. Odata cu ea, ma trezesc, evident, si eu.
Pentru k, tot cu noaptea-n cap si nu numai, SI TOT IN FIECARE ZI, tranteste toate oalele si toate scaunele pe care le are in casa.
Pentru k are un pat care scartaie de ma trezeste noaptea.
Pentru k are un barbat care sforaie, de se aude pana la mine.
Pentru k i s-a stricat wc-ul si-mi curge apa-n baie si femeia nu intelege de vorba buna.

Si, tot de exemplu, as omori-o chiar si pe vecina de dedesubt.
Pentru k, dimineata, la pranz si seara, se cearta cu barbatu-sau si urla-n gura mare, k ultima disperata. Si mai are si-un glas de barbat.

Si pentru k, asa, mi-as face viata mult mai usoara ...

Interesant

2008-10-26T08:11:00.002+02:00
Amănunte picante din viaţa lui Carol al II-lea sunt dezvăluite într-o carte de istorie scrisă de un american.

Dieter Stanzeleit este fiul regelui Mihai?

De toamna ...

2008-10-25T21:24:00.007+02:00

Frumos. Culoare. Paleta. Frunze. Epuizare. Vitamine. Frig. Octombrie. Nori. Oameni, Forfota. Campanie. Politicieni. Promisiuni. Neincredere. Mizerie...

http://www.autumn-pictures.com/

Dar, vai, tu ...

2008-10-24T08:26:00.007+02:00
Aseara, am dat de Columbeank la B1, la emisiunea lui Niteanu.
Dar, vai, tu, ea facea un fel de revista a presei mondene. Cu degetele ei lungi si ojate, tot rasfoia, cu multa ura, niste tabloide si comenta ceva ce nici ea nu intelegea, pot sa pun pariu. K ce are lumea cu cuplurile in care unul e mai tanar, k cum o poate compara pe ea presa cu Lesko, k vezi k ea are 1,76 si cu tocuri 1,80 si ceva, iar ailalta doar 1,60. Pacat k nu o pot imita pe marea "vedeta" a zilelor noastre, da' mie, cand vaz astfel de personaje, mi se "intoarce" matele. A, tot insista pe nu stiu ce coperta cu ea, a nu stiu carei revista noua, pe care a ajutat-o, fiind la inceput, pt k si ea a fost ajutata, candva, cand era la inceput. Hahaha ... Cat(a) simt al umorului poate avea aceasta "doamna" ...

Raduleask o da-n penibil

2008-10-22T08:13:00.004+02:00
In fiecare zi, Raduleask apare in cel putin 1 ziar. Ba e indragostita lulea, ba nu, ba ne explik cat de rau e sa fii "singur" intr-o relatie, ba isi consuma iubirea in strainatate sau pe motocicleta.
Recunosc, candva, mi-a placut femeia asta. Parea mult mai cu picioarele pe pamant decat acum si dk era sa aleg intre ea si Andreea Marin Banik, o preferam pe Raduleask.
Nu sunt o fana a Andreeei Marin Banik (mi se pare falsa), dar, de o vreme-ncoace, Raduleask a inceput sa o dea rau in penibil.
Io nu pricep un lucru. De ce nu e in stare sa-si consume viata personala la ea acasa? Are nevoie de imagine atat de mult, incat prefera sa-si spele brusc rufele in fata intregii tari? Park mai ieri divorta si nu stia nimeni, acum a ajuns sa sufoce o tara-ntreaga cu viata ei care nici macar interesanta nu e, fara sa ii ceara nimeni.

Pe mine ma oboseste la maxim. E adevarat, nu ma obliga nimeni sa citesc ce apare despre ea si nu citesc niciodata mai mult decat titlul, doar k a mea constiinta de jurnalist ma obliga sa citesc toata presa zi de zi si nu am cum sa inchid ochii la articolele despre Raduleask ...

Despre campania antifumat nici nu mai vorbesc. Pentru 800.000 de coco, cat a luat familia Raduleascai de la Ministerul Sanatatii, pt a aparea Raduleask in chiloti pe un panou, ar fi trebuit (totusi) sa se scrie mult mai mult ... Parerea mea.

In atentia domnului ministru al Sanatatii

2008-10-10T20:10:00.008+02:00
Domnule ministru, pe numele dvs Eugen Nicolaescu,

In urma cu 1 an si juma', am realizat un reportaj despre situatia celor 450 de pacienti de la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare. Si despre certurile dintre conducere si ceilalti angajati, plus multe nereguli din spital.

Acum, dupa atata vreme de la realizarea reportajului, as vrea sa va "MULTUMESC". Pentru ca:

1. nu ati demarat o ancheta la spital, desi ati promis;
2. nu ati luat nici o masura, asa cum ar fi trebuit.

In rest, numai de bine ...

Avem timp ...

2008-10-01T15:00:00.005+02:00
... pentru toate.

Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.

Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile,
sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.

Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta murim.

Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua!!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva

Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete

Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi

Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti

Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte

Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau

Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.

Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fi iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.

Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale

Am învăţat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Şi pot vedea ceva total diferit
Am învăţat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata

Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.

Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.

Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti

Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...

Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.

Am invatat sa iubesc,
Ca sa pot sa fiu iubit.

Am invatat...

de Octavian Paler

De ce cad frunzele toamna?

2008-09-25T16:33:00.004+02:00
Pentru k foioasele ar folosi un mecanism celular elaborat, ce provoaca, toamna, desprinderea frunzelor, care vara sunt adevarate "celule solare", dar iarna devin inutile, potrivit unui studiu publicat de telegraph.co.uk

De ce nu mi-a placut "Boogie" ...

2008-09-22T09:34:00.004+02:00
... pt k nu a avut actiune, mi s-a parut plictisitor, cu scene prea lungi si lalaite, cu camera tremurand - s-o fi filmat din mana sau pur si simplu asta s-a vrut?

Mi-au placut, in schimb, actorii, care au jucat, in proportie de 99%, bine; nu am sesizat nimic fals in rolurile lor.

E adevarat, plecasem de acasa cu gandul de a vedea filmul cu de Niro si Pacino, dar biletele se epuizasera ...

Oricum, cine vrea o portie de ras zdravana, poa' sa mearga la "Mamma mia". Scenariul e de "vara", intr-adevar, dar pentru actori, muzica si regie, io zic ca merita vazut.

Misiune indeplinita

2008-09-19T09:04:00.003+02:00
UEFA Slavia Praga - FC Vaslui 0-0

De ce eram io o kskta :))

2008-09-19T08:24:00.001+02:00
Experţii americani în psihologie au dovedit că persoanele delicate, cu aptitudini pentru autoanaliză, sunt înclinate să caşte mai des decât ceilalţi oameni, potrivit unui studiu publicat de revista „Nature".

Din celebra gandire a sinistrului raposat

2008-09-18T18:09:00.009+02:00

"Nu poate fi mai nimic mai de pret pentru o femeie decat sa fie mama singura, sa asigure realizarea in viata a insesi legilor naturii, de a procrea, de a asigura dezvoltarea continua a poporului, a natiunii noastre".(Dilema veche)

Daca asta e stirea anului ...

2008-09-17T07:10:00.006+02:00
... sau bomba anului sau o stire incredibila, atunci io ori nu-s ziarista ori mi-s ziarista secolului :))
Cik Raduleask divorteaza de Schwartzenberg. Asa, si? MI SE RUPEEE ...
Mi se pare mai important faptul k e atat de frig afara la jumatatea lui septembrie - sper sa nu pierdem toamna de tot si nici primavara ...

De suflet

2008-09-12T18:32:00.003+02:00
Silent Lucidity - Queensryche

Tigani din Napoli

2008-09-08T16:41:00.004+02:00

Nu, nu mi-s o asasina. Deocamdata...

2008-08-17T08:40:00.003+02:00
Baietii de la Mobexpert au ajuns, chiar dk cu vreo ora juma' intarziere, cu a mea canapea "Fun" (asa se "numeste", da?), intreaga, la ... usa. Transpirati, injurand (in gand), tremurand de nervi. Normal, canapeaua nu incapuse in lift, iar io stau numa' la etaju' 9 ...
:)

Dk auziti de vreo crima astazi, sa stiti k io mi-s asasina. SIGUR!

2008-08-16T08:54:00.010+02:00
Dupa ce saptamana trecuta m-am certat cu un individ de la Mobexpert, pt ca ma anuntase ca nu poate sa mi se aduca acasa o canapea, deoarece "avem multe livrari", dupa care m-a sunat nu stiu ce sef k sa-si ceara scuze si dupa ce am stabilit sa mi se aduk canapeaua (park ar fi vb despre o masina, asa m-au tratat astia de la Mobexpert) aseara ( desi azi muncesc si am si o nunta), m-a sunat o duduie, k sa ma anunte k, da, o sa vina canapeaua, astazi, pe la ora 17,00, dar "sa stiti k pentru asta am chemat oameni de acasa, care erau liberi!!!" ...

Oricum, de retinut, m-a costat si transportul canapelei pe langa faptul ca am platit-o integral si e cumparata de vreo luna, fiind in stoc inca de atunci.

Poate ma trezesc ca mi-o lasa aia jos, la scara, pt k astazi nu are cine sa o urce 9 etaje - toata lumea e ocupata cu nunta sau e plecata la mare. Dk tot au fost chemati de acasa in ziua lor libera si-mi fac o mare "FAVOAREEEE" ...

Asa k, dk auziti diseara de vreo crima intr-un cartier bucurestean, sa stiti k io mi-s criminala. Pentru k am o bafta la din astea ... poate intr-o zi, o sa ma lase inima sa povestesc prin ce-am trecut pana mi-am luat casa ... Acum pot sa spun doar k am slabit fix 11 kile in 3 luni si jumatate din cauza asta.

Va mai amintiti de Betty Boop?

2008-08-14T18:32:00.013+02:00

Ieri am trecut pe langa Kenvelo si din strada se vedea un tricou cu Betty Boop. Am intrat, l-am luat, l-am platit si am iesit. Nu a durat decat 2 minute toata "povestea". Am fost si sunt foarte in continuare incantata de tricou si mai ales ca mi-am amintit de Betty Boop. Azi, la sedinta, s-a dezbatut cati dintre cei prezenti au auzit sau au vazut desene cu Betty Bopp. Si am constatat, cu maaare tristete, pentru a nu stiu caaaata oaaaara, ca am imbatraniiit raaaaau, multi nici nu auzisera de Betty ... :((
Dar, vorba unei colege, daca doriti sa revedeti ... AICI

Tara cu oameni de rahat ce-avem

2008-08-11T13:32:00.006+02:00
Sunt o la banca, imi platesc o rata. Suna telefonul. De pe un numar ascuns. Ma gandesc c-o fi de pe la Guvern, asa ca raspund.

Tentativa de dialog:

Alo, doamna Hurdubaia? (NU, ALO, BUNA ZIUA, DOAMNA HURDUBAIA?)

Da.

De la EOS-KSI sunt. (NU DA EXPLICATII, NU ISI DA NUMELE).

Asa...

Stiti, aveti de platit o factura la Orange.

Eu? Am avut candva un abonament la Orange, dar am renuntat la el si am si platit ultimele facturi. Va rog, sunati-ma in 15 minute, sa lamurim problema, cred ca e o confuzie.

Doamna, nu sun in 15 minute (urla idiotul ala la mine), ca mai am de dat si alte telefoane, sunati-ma dvs!

Domnule, eu nu am nici o datorie la Orange si nu am de ce sa va sun. Sunati-ma intr-un sfert de ora, va rog.

Doamna, nu auziti? (Urla si mai tare idiotul, de se aude in toata banca).

Domnule, haideti sa nu ne certam, chiar nu pot vorbi acum ...

Doamna, eu nu va sun, ma sunati dvs, ati auzit? (un nou urlet)

Raman blocata. Daca nu eram in banca, il faceam pe idiot de nu se mai spala cu toata Marea Neagra, dar asa ...

Inchid, zambind catre doamna de la ghiseu, care se uita destul de chioras la mine, si dau telefonul pe silent.

Domnu-idiot ma suna, din acel moment, de vreo 15 ori, consecutiv. Evident, nu ii mai raspund.

Ma interesez despre firma asta, imi dau seama ca imi trimisesera un fel de carte postala acasa cu un nr de telefon si atat si vad ca e una de creante, ma rog, de strans creante.

Azi am gasit chitanta cu care am platit factura. Si, mai mult, aflu ca suma era prescrisa de multa vreme, oricum, in cazul in care nu o plateam pana acum, ultima factura era de undeva de prin anul 2000.

Am scris un mail firmei de idioti si le-am dat datele necesare. Le-am explicat ca daca ma mai suna o singura data un idiot de la ei, inregistrez convorbirea si-i dau in judecata pe idioti. Acum, astept sa-mi "raspunda". :D

Oricum, nu m-am lamurit de unde avea nr meu, pt ca telefonul e al firmei la care lucrez, nu pe numele meu ...

NESIMTIREA MOBEXPERT

2008-08-08T16:16:00.005+02:00
Ţara asta, pe numele ei întreg ROMÂNIA, suferă de o boală pe numele ei NESIMŢIRE, boală care riscă să devină naţională în curînd, dacă nu a şi devenit.

Dau un mic exemplu: am cumparat cu banii jos un rahat de canapea de la MOBEXPERT, care trebuia să-mi fie livrată mîine. Zi stabilită astfel încât să pot fi acasă, să nu fie în concediu, să nu fiu la muncă. Nesimtiţii ăştia de la MOBEXPERT mă sună, ca să-mi transmită pe un ton nonşalant, că, din cauza multelor livrări pe care le au, ei nu-mi pot aduce canapeaua mîine, ci peste o săptămână şi mai bine. Fără scuzele de rigoare, fără nimic.

Ce dracu' sunt atât de proşti românii, de acceptă toate mizeriile de genul ăsta? Că dacă nu le acceptau, nu se ajungea la atîta NESIMŢIRE.

Aşa că, eu nu mai vreau canapeaua, îmi vreau banii înapoi.

Iar Mobexpertu' lu' peşte să-şi cumpere maşini şi să angajeze oameni ca să facă faţă comenzilor.

Ieri am implinit un an

2008-07-26T09:10:00.002+02:00
si am luat din tava, o carte, bani si un pix. Poate ma fac jurnalista ca nasha ...

Eu = GENERAŢIA X

2008-07-15T18:43:00.001+02:00
Românii născuţi între 1964-1978, care şi-au petrecut copilăria şi adolescenţa în perioada comunistă şi au crescut fără brand-uri internaţionale, sunt în prezent cei mai avizi consumatori, atraşi de produsele de lux, relevă un studiu prezentat marţi de agenţia de publicitate Graffiti BBDO.

NEWSIN

Ruşine, ruşine, ruşine

2008-07-09T12:35:00.004+02:00
De 3 X RUŞINE pentru "Fun Time Production", organizatorul concertelor de aseară - Def Leppard şi Whitesnake.
Prietenii ştiu de ce ...

Ce-mi plăcea mie Manu Chao

2008-07-07T00:05:00.009+02:00
da' ce-mi place şi mai mult - de azi începând - de nu mai pot după el şi după al lui chitarist. În afară de faptul că ştie să cânte live foarte bine, la anii lui, are atâta energie de zici că e un adolescent de 15 ani.
Mi-ar plăcea şi mie k la 47 de ani să fiu în stare să ţopăi k el măcar în Vamă, pe mese ...

Şi Moloko mi-a plăcut, cu tot cu pălăriile ei ciudate.

Copilărie ...

2008-07-06T12:29:00.000+02:00

Cum m-am saturat eu de incompetenţii acestei planete

2008-07-04T15:27:00.004+02:00
Pai, am ajuns la concluzia că prea mulţi proşti ajung şefi.
Unii, prin pile, alţii, prin compromisuri sau lingând cururi.

Mai lăsaţi-i, fraţilor, şi pe ăia care se pricep să mai ocupe funcţii pe care chiar le-ar merita ...

Părerea mea.

Capitalismul ne-a stricat pe toţi

2008-07-03T11:23:00.007+02:00
Aud cum se tot plâng unii şi alţii, în toate parţile, că se copiază la bacalaureat şi ca se dă şpagă.

Aşa, şi unde-i noutatea?

Şi eu am copiat la bacalaureat.
Şi eu am dat bani de protocol - pentru că nu era, în 1994, foarte cunoscut termenul de şpagă, cel puţin la mine la ţară, la Vaslui, de unde mi-s.

De fapt, am altă neclaritate. De ce nu se întreabă nimeni de ce nu se mai învaţă la şcoală în ziua de azi?

De ce profesorilor nu le mai pasă de elevi cum le păsa de pe vremea mea? Când, dacă nu învaţai cam toată materia, te lăsau corigent şi, în vacanţa de vară, învăţai de frică să nu rămâi repetent?

Sau când, atunci când luai o notă mică, te prindeau pe hol şi te certau, până îţi dădeau lacrimile de ruşine?

Pentru că - iată că am ajuns s-o spun şi pe asta - pe vremea MEA, aveam şcoala şi educaţia comunismului, pentru care cuvântul RUŞINE chiar însemna ceva.
Parerea mea.

Mintea scurtă a edililor noştri

2008-06-29T14:45:00.004+02:00
La intersecţia din faţa Casei Presei, cea de lângă parcul Herăstrău, acum câteva zile, nişte muncitori au instalat noi semafoare pentru pietoni.
Până aici, nimic deosebit.

Până azi, au funcţionat în paralel şi cele vechi şi cele noi.
Până aici, tot nimic ieşit din comun.

Azi, însă, semafoarele vechi au fost oprite. Dar au rămas la locul lor.
De aici, încep să mă enervez...

Semafoarele noi se pare că funcţionează. Zic "se pare", pentru că, din cauza soarelui, nu îţi dai seama când e roşu sau când e verde. Şi stai ca bou' pe trotuar, încercând să te chiorăşti în semafoarele lu' ... peshe.

Oare ce o fi fost în capul celor care au dat bani pe asemenea prostii? Că "nişte" minte sigur nu, altfel le-ar fi verificat, măcar după ce le-au instalat, nu mai zic înainte de a le achiziţiona ...

Nici nu vreau să ma gândesc că au costat o grămadă de galbeni, am io un feeling...

Florigogo de vară

2008-06-28T21:42:00.001+02:00

Ce mai urmeaza?

2008-06-25T21:37:00.003+02:00
In Romania, cad, in ultima perioada, elicoptere, avioane si ... pasarele.
Oare ce mai urmeaza? Vreun cutremur?

Am uitat de accidentul de tren...

Gogo cea cu patlu dintzi

2008-06-22T16:30:00.002+02:00

Miss Gogo

2008-06-11T20:45:00.000+02:00

Când voi mai vota eu

2008-06-08T16:12:00.004+02:00
Atunci când un candidat la primăria Bucureşti va promite, în scris, cu semnătură, că îi va amenda pe toţi nesimţiţii care aruncă orice pe jos, care scuipă oriunde şi pe cei care fumează pe stradă. Până atunci, io nu mai calc vreodată pe la vreo secţie de votare. Decât in interes de serviciu.

Bucureştiul în care mi-aş fi dorit să trăiesc

2008-06-07T20:07:00.004+02:00

Primul semn al bătrâneţii sunt eu

2008-06-06T18:56:00.016+02:00

Vreau concediu. Să pot dormi muuuuuuuuult, să nu văd feţe cunoscute în jur, să nu aud nici un zgomot.

Să nu mai văd câini, maşini cu miile, să nu mai simt izurile îmbâcsite ale oamenilor nespălaţi şi nici mirosul de benzină, motorină sau de gaz, care e prezent pretutindeni.

Să nu mai văd cerşetori, vecini, colegi. Să nu-i mai aud pe prietenii care mă obosesc cu problemele lor. Să dispară oamenii de pe stradă, jurnalismul, televizorul, radioul, computerul, aerul condiţionat, E-urile.

Şi băncile. Nu alea din parcuri, ci alea care, timp de mai bine de 2 luni, mi-au făcut nervii ţăndări, pentru nişte nimicuri de 2 lei, doar pentru a nu avea linişte şi pentru a nu trăi vreo clipă cu impresia că a primi un credit, pentru care voi munci 25 de ani de dimineaţa până seara fără să respir, e ceva uşor.

De fapt, cred aş suporta ceva - marea. Da, aş vrea să fiu singură, la mare. Doar eu şi zgomotul valurilor amestecat cu ţipetele pescăruşilor.

Până atunci, însă, n-am dect să visez ziua, la muncă, cu ochii deschişi şi noaptea, când, de atâta oboseală, nici să adorm nu mai pot. Cum ce să visez? Concediu să visez...

Doar pân' la următoarele alegeri

2008-06-01T17:59:00.009+02:00

În ziua alegerilor locale, străzile oraşului Voluntari sunt împânzite de fluturaşi ai PSD, care îndeamnă lumea să voteze echipa primarului Florentin Pandele, în timp ce oamenii aşteaptă, nemulţumiţi, şi câte o oră să voteze, ca apoi să meargă, în grup, la crâşmă.

Sâmbătă, străzile erau curate, ceea ce inseamna ca fluturaşii au fost împrăştiaţi azi-noapte, spun oamenii din Voluntari.

“Ieri, când am plecat de la magazinul pe care îl am, eu, cu mâna mea, am măturat. Azi-dimineaţă, când am deschis, erau mulţi, mulţi, peste tot”, imi spune patroana unui butic.

Cei mai mulţi fluturaşi, peste care s-au aşezat, dis de dimineata, ploaia şi praful, se pot găsi pe străzile adiacente şoselei Bucureşti-Urziceni, aruncaţi, cel mai probabil, din maşini, având în vedere faptul că sunt împrăştiaţi unul după altul de la un capăt la celălalt al fiecărei străzi.

Conform Legii 67/2004, pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, continuarea propagandei electorale, după încheierea campaniei electorale constituie contravenţie. Iar campania electorală s-a încheiat sâmbătă, la ora 7 dimineaţa.

În acelaşi timp, se pot vedea, aproape din metru în metru, multe, multe bannere şi afişe cu acelaşi primar Pandele, candidat pentru a treia oară la şefia primăriei, şi cu Anghel Iordănescu, cel care îşi doreşte fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov, din partea aceleaşi formaţiuni politice: PSD. Afişele celorlalţi candidaţi ai primăriei, şi aşa puţine, abia se văd, umbrite de pozele reprezentantului PSD, care zâmbeşte, aproape ironic, de la înălţime. Până şi pe gărduţul care înconjoară o cruce imensă cu Isus, din zona staţiei de autobuz Avram Iancu, au fost lipite afişe cu cei doi.

“Ai votat aşa cum ţi-am spus?"

Cea mai aglomerată secţie de votare din Voluntari este Secţia 12, aflată în interiorul primăriei, unde oamenii aşteaptă, nemulţumiţi, să intre, chiar şi aproape timp de o oră. “Offf, ce greu merge”, se plânge o tânără de 30-35 de ani, care nu mai are răbdare să aştepte, la 30 de minute din clipa în care s-a aşezat la coada de afară.

Din primărie, ies doi bătrâni. El, cam suparat, ea, cam nervoasă. “Ai votat aşa cum ţi-am spus?”, îşi întreabă femeia bărbatul, pe care l-a ţinut sub observaţie din momentul în care au intrat în secţie şi până au ieşit. “Sper că nu ai făcut de capul tu, cum faci de obicei”, îl mai dojeneşte bătrâna. Soţul îşi dă ochii peste cap şi o anunţă cu o oarece teamă că a făcut întocmai cerinţelor ei. După care îşi întoarce privirea spre un tânăr, venit pentru prima dată la vot în viaţa lui, şi-i face cu ochiul.

“Păi acu' cine dă ţuica, tu sau eu?”

Mulţi dintre oamenii care stau la rând - în jur de 25 - par bucuroşi la revederea altor prieteni sau rude. Se pupă, se strâng în braţe, se întreabă unii pe alţii pe ce nume pun ştampila, după care îşi propun ca, dupa votare, să meargă la birtul din colţ, pentru o ţuică mică.
“Păi acu' cine dă ţuica, tu sau eu?”, îl întreabă un bărbat de vreo 70 de ani pe nepotul său, imediat după ieşirea din secţie. Apoi, aşteaptă, bătând din picior, răspunsul de la tânărul ce dă din mână a pagubă. “Hai, bre, că o dau io. Da-mi zici cu cine ai votat?”, îi răspunde acesta.

Etalându-şi cu mândrie cei 4 dinţi care i-au mai rămas în gură, dintre care doi “strălucitori”, nea Ion îşi ia nepotul peste picior. “Auzi, bre, da' tu n-ai auzit de confidenţialitate? Am votat cu cine am vrut”. După care îşi pune pălăria pe cap şi-şi ia de braţ nepotul, nu înainte de a mai “scana” o dată oamenii care tocmai s-au aşezat la rând.

Bătrânii sunt invitaţi să meargă în faţă, pentru a nu mai sta la coadă. “Nu merg, maică”, răspunde ţaţa Gherghina, o femeie de 85 de ani, care ţine în mână un buletin de identitate vechi de peste 20 de ani, ce e atât de bine întreţinut, de poţi jura că abia a fost eliberat de “miliţie”. Îmbrăcată în haine de duminică, bătrâna le explică celor tineri că acasă s-ar plictisi. “Aicişa, mai văz oameni, maică, mai aud ce mai "zice". Acasă îmi bârâie televizoru-n cap şi uite-aşa mi se duce viaţa”.

Ovidiu e un tânăr de vreo 30 şi ceva de ani care nu ştie pe cine să voteze. “Sunt cam nehotărât. Cred că o să pun ştampilă pe toţi, poate aşa s-or învăţa odată mine”. Se aşază cuminte la rând şi promite că se mai gândeşte.

In sunetul înnebunitor al claxoanelor, un cortegiu funerar calcă cu nepăsare hârtia colorată

La celelalte secţii de votare din oraşul Voluntari e linişte. Oamenii vin în grupuleţe şi votează, dar aici nu e la fel de aglomerat ca la primărie. Mulţi, însă, greşesc secţia de votare. Chiar dacă stau lângă secţia 11, de exemplu, amplasată în cadrul unei grădiniţe, de fapt, numele lor se află pe lista altei secţii, care e la o aruncătură de băţ mai încolo.
Într-un final, cei mai mulţi pleacă bodogănind, spre secţia “lor”.

Pe străzi, oamenii ieşiţi la vot sau la plimbare sesizează, cu mare mirare, că oriunde ai întoarce privirea, culoarea roşie a PSD-ului de pe miile dacă nu zecile de mii de fluturaşi împrăştiaţi peste tot, parcă mai că îţi face cu ochiul, atât de stridentă e ... Doar un cortegiu funerar, în sunetul înnebunitor al claxoanelor, calcă cu nepăsare hârtia colorată care, probabil, până mâine, va dispărea. Doar pân' la următoarele alegeri.

Acum 2 zile, am facut 5 pasi singura, iar aseara am cazut din pat si m-am lovit

2008-05-23T08:55:00.003+02:00

Piciorutzele lu' miss Gogo

2008-05-23T08:46:00.001+02:00

Da, am uitat de blog

2008-05-17T08:57:00.006+02:00
Pentru ca nu mai am chef si nici timp sa ma ocup de scris. Pentru ca-s prinsa cu ale mele: mi-am mai luat un job si ma chinuiesc, de ceva vreme, sa-mi iau casa si, din cauza asta, nu mai sunt in stare de nimic. In concluzie, am ajuns un fel de robotel. Singura parte buna, in toata aceasta poveste, este ca am slabit cateva kile. :)
Si, apoi, in ultimul timp, mi-am tot dat seama ca majoritatea oamenilor isi cunosc interesul si atat, ceea ce m-a scarbit 100% si sunt intr-o stare de dezamagire continua.
Nu ca nu m-as fi prins de mai multa vreme, da' cand te dezamagesc oamenii in care ai cel putin 70% incredere, e urat, io asa am simtit: un mare gol in stomac, ca sa nu zic suflet. Pentru ca oamenii sunt atat de lacomi dupa bani si putere, incat au uitat de sentimentul de prietenie, prefera sa-l calce in picioare, doar pentru a obtine ceva ... De park atunci cand or muri si le-or lua cu ei ...
Ma rog, cum s-ar zice, o sa-mi treak intr-o zi, io sa fiu sanatoasa ...

M-am plictisit ...

2008-05-10T13:12:00.003+02:00
... de politica. Ma oboseste politica. M-am saturat sa-i aud pe toti cum promit, promit si iar promit si dupa ce se vad cu sacii in caruta, uita tot ce au scos pe gura.
Nu mai vreau sa aud de primari, parlamentari, presedinti. Nu mai vreau sa merg niciodata la alegeri.
Vreau doar un Bucuresti curat, locuri de parcare, oameni calmi in jurul meu, oameni corecti, oameni care pe care sa nu-i intereseze doar ce se intampla in gradina vecinului.
De ce naiba o fi atat de greu?

Miss Gogo are blog

2008-04-28T11:45:00.010+02:00
A innebunit nasha-sa, da' i-a facut o bucurie lu' ma-sa: http://www.blogdegogo.blogspot.com/

Bin Laden, urmarit de Basescu

2008-04-02T10:33:00.004+02:00
Desi nu sunt o fana a lui Mircea Badea, in ultimele 2 seri, a avut niste momente care m-au facut sa mor de ras, prin felul lui de a prezenta revista presei. De data asta, simpatic.

Alaltaseara, a vorbit, printre altele, de accidentul lui Basescu, care a lovit o amarata de Dacie, in care se afla un "portar" al SRI, ce urmarea un "obiectiv" - poate Bin Laden, se amuza Badea - din parcul Cismigiu.

Aseara, a povestit cum soferii din trafic, opriti de politisti, in momentul in care trecea Bush pe culoarul unic, credeau ca ziaristii fac glume de 1 aprilie. Pentru ca ei habar nu avea ca e summit si mai ales ca ne viziteaza presedintele SUA.
In rest, pe mine nu ma intereseaza summitul. Deoarece nu ma pasioneaza politica, nici interna, nici externa.

Romi nenorocosi

2008-03-27T21:14:00.002+02:00

Cel mai recent film al lui Tudor Giurgiu se dorea o docudrama si un road movie, insa nu reuseste sa fie decit o pelicula politic corecta, chiar daca uneori plina de umor. Lung de 52 de minute, mediumetrajul mizeaza mult pe prestatia celor doi studenti - Nicu Dumitru, rom, si Toma Peiu, roman - erijati in reporteri.

„Road movie“ nu e, pentru ca nici o peripetie nu se intimpla pe traseu, modelul dezvoltarii actiunii fiind simplist: discutii intre protagonisti pe drum, urmate de descindere la locul „faptei“, fie ca e vorba de comunitatile de romi din Seaca (Olt), Fetesti (Ialomita), Gradinari (Olt), Brateiu (Sibiu), Dumbraveni (Sibiu), Sfintu Gheorghe (Covasna) sau de caminul in care locuiesc trei studenti de origine roma, aflati in Bucuresti.

Cit despre radiografierea comunitatii rome, localitatile alese sint reprezentative si deja mediatizate, au potential dramatic, insa el ajunge arareori la realizare in lipsa unei incursiuni ceva mai profunde in existenta „subiectilor“.

La lansarea documentarului au asistat Elena Constantin, manager public in cadrul Secretariatului General al Guvernului, Gruia Bumbu, presedinte al Asociatiei Nationale pentru Romi, Mircea Toma, Dragos Bucurenci, Andrei Butica, Rasvan Popescu, Vintila Mihailescu si antropologul Vasile Ionescu. Cel din urma a criticat tendentiozitatea peliculei, faptul ca in ea sint invocate evenimente „gresite“ istoric si pe acela ca „oamenii vorbesc in film cum ii taie capul“, iar Mircea Toma i-a dat replica, explicind ca unele dintre discutiile dintre cei doi incluse in documentar erau neregizate.

Backgroundul peliculei
Bugetul documentarului a fost de 80.000 de euro. Echipa care a lucrat la realizarea filmului a fost formata din Tudor Giurgiu si Oana Bujgoi-Giurgiu - regizori, Cristina Hurdubaia, editor coordonator, Vasile Burtea, consultant, Nicu Dumitru si Toma Peiu, reporteri, Mihai Tanase si Adrian Calev, imagine, Andrei Dascalescu, sunet, Silviu Marianciuc, editor, Shukar Collective, muzica, documentarul fiind o productie Hai Hui Entertainment. „Discriminarea romilor se invata acasa. Cunoaste-i inainte sa-i judeci“ este o campanie sociala (in cadrul careia a fost realizat filmul „Me sem baxtalo... ?/ Sint norocos...?“), lansata pe 10 octombrie in cadrul platformei de comunicare S.P.E.R. (Stop Prejudecatilor despre Etnia Roma.

Cotidianul